Сe e bine să faci în ajun ca să-ți meargă tot anul

FB28E7CE-7190-46C5-8545-9FB1E7E48F05_w1597_n_r1_s-752x440

Sărbătoarea Crăciunului (stil vechi) se apropie cu pași repezi. Se fac eforturi pentru a termina pregă- tirile pentru masa de Crăciun, a cumpăra cadourile pentru cei dragi și a pregăti casele pentru cea mai mare și importantă Sărbătoare.

Tradiții și obiceiuri de Crăciun

Nașterea Domnului Iisus Hristos este sărbătorită în zilele de 25 decembrie (stil nou) şi 7 ianuarie (stil vechi), iar seara de 6 ianuarie (stil vechi) este cunoscută și sub denumirea de Ajunul Crăciunului. Sărbătoarea Crăciunului datează încă din secolul al IV-lea, când Biserica Creștină a stabilit această dată nu întâmplător, ci pentru a concura cu nașterea zeului Soare din tradițiile păgâne. Mulți istorici ai religiei sunt însă de părere că Nașterea Domnului ar fi avut loc spre sfârșitul iernii. De altfel, există unele discrepanțe între datele la care se sărbătorește Crăciunul: creştinii ortodocşi de rit vechi îl sărbătoresc pe 7 ianuarie, după calendarul iulian, care este decalat cu 13 zile față de cel oficial.

Obiceiul colindatului

Una dintre cele mai îndrăgite tradiții de Crăciun este mersul cu colindul. În prima zi de Crăciun, colindătorii merg din casă în casă cu steaua în mână și le vestesc oamenilor nașterea lui Iisus prin cântece și poezii. Se spune că acela care nu le deschide poarta colindătorilor va avea parte de un an neroditor și de ghinioane în casă, cauzate de zgârcenia de care a dat dovadă.

Colindătorii sunt primiți de gazde și serviţi cu cozonac, sărmăluțe, preparate din carne de porc, colaci și vin.

Un alt obicei popular este atârnarea unei crenguțe de vâsc în case. Vâscul apare în mai multe culturi, iar originea sa nu este cunoscută. De exemplu, popoarele scandinave credeau că vâscul o reprezintă pe zeița dragostei, Friga, și că acele cupluri care se sărută sub vâsc vor fi împreună toată viața. În tradiția creștin-ortodoxă, se spune că acela care pune vâsc în casă va avea un an îmbelșugat, fericire și pace în familie.

De asemenea, în ziua de Ajun, cei care doreau să afle cum vor sta cu sănătatea în noul an tăiau pe jumătate un măr. Dacă fructul avea viermi la interior, credința era că omul va fi urmărit de boală.

Gospodinele știu că toată casa trebuie curățată lună înainte de Ajun, când nu mai au voie să măture, pentru că o veche superstiție spune că așa se alungă norocul din casă. Iar creștinii nu au voie să bea rachiu în Ajunul Crăciunului.

O altă tradiție este ca gospodinele să prepare un aluat folosit pentru a alunga deochiul animalelor din gospodărie. Astfel, animalele vor fi sănătoase tot anul și vor da mai mult lapte.

Tradiția mesei din Ajun și a postului de Crăciun

O altă tradiție importantă este chiar masa de Crăciun. În data de 25 decembrie (stil nou) şi 7 ianuarie (stil vechi) ia sfârșit postul Crăciunului, care durează aproximativ șase săptămâni. Se gătesc bucate gustoase preparate din carne. Carnea folosită pentru prepararea bucatelor de Crăciun este proaspătă, întrucât în această perioadă are loc un alt obicei: tăierea porcului

Lasă un răspuns