12 FEBRUARIE – NUME PE RĂBOJUL ISTORIEI

12 02 IS 3

La 12 februarie 1804 a decedat Immanuel Kant. Immanuel Kant (1724-1804) a fost un filosof german, unul din cei mai mari gânditori din perioada iluminismului în Germania.   Kant este considerat unul din cei mai mari filozofi din istoria culturii apusene. Prin fundamentarea idealismului critic a exercitat o enormă influență asupra dezvoltării filozofiei în timpurile moderne. Cei mai mulți scriitori și artiști din vremea lui au fost influențați de ideile sale în domeniul esteticii.

12 02 IS 1

La 12 februarie 1856 juristul şi omul politic român, Vasile Boerescu, a adresat un memoriu ministrului de externe al Franței, Alexandre Walewski, în care pleda pentru constituirea unui stat național românesc independent sub garanția celor șapte mari puteri. În perioada Revoluției de la 1848, Vasile Boerescu (1830-1883) era elev la Colegiul Sfântul Sava din București și colabora la ziarul „Pruncul român”.  A absolvit colegiul în anul 1850, iar după o perioadă de pregătire la Școala de Drept din București, a plecat la Paris, unde obține licența în anul 1855 și doctoratul în științe juridice în 1857. În perioada petrecută în Franța, Vasile Boerescu a militat pentru drepturile politice ale Țărilor Române și pentru unirea acestora sub un principe străin. În 1857, după reîntoarcerea în țară, este numit profesor de drept comercial la Colegiul Sfântul Sava, iar din 1859 este profesor la Facultatea de Drept din București. În martie 1871 devine rector al Universității din București, iar în octombrie 1873 este numit decan al Facultății de Drept.

12 02 IS 2

În ziua de 12 februarie a anului 1894 s-a născut scriitoarea, poeta română Otilia Cazimir (Alexandrina Gavrilescu).  Otilia Cazimir s-a afirmat şi ca traducătoare și publicistă. A fost supranumită poeta sufletelor simple, fiind cunoscută ca autoare de versuri pentru copii. Cel dintâi volum de poezii, „Lumini și umbre”, i-a fost publicat în anul 1923. Urmează volumul de versuri „Fluturi de noapte”  în 1927, carte premiată de Academia Română și de comitetul „Femina Vie- Heureuse” de la Paris, cu premiul „Femina”. Din anul 1946 devine colaboratoare permanentă a Editurii „Cartea Rusă”, unde stilizează traduceri din literatura rusă și sovietică. A tradus din literatura franceză (Maupassant), rusă și sovietică (Gorki, Kuprin, Cehov, Fedin, Gaidar ș.a.). A decedat în noaptea de 7 spre 8 iunie 1967 la Iași.

La 12 februarie 1939, la Chișinău s-a născut Boris Crăciun – romancier, dramaturg, reporter, editor și autor de literatură școlară, realizator de emisiuni radio, membru al Uniunii Scriitorilor din România. Refugiat din Basarabia, împreună cu familia, în iunie 1940 peste Prut, a urmat Facultatea de Filologie-Istorie a Universității „Al.I. Cuza“ Iași, secția Română (1956–1961). A fost, pe rând, colaborator extern la Radio lași, profesor și director la Școala Dumbrăvița-Ruginoasa; în 1964 a revenit reporter la Radio lași, șef de secție copii-tineret până în 1985, când posturile teritoriale de radio au fost desființate, apoi la Oficiul Iași al Centralei Româniafilm. După 1989 a revenit la Studioul de Radio Iași, șef de secție. A înființat Editura Porțile Orientului, publicând un număr impresionant de cărți, scrise sau în redactarea sa, mai ales serialele de mare tiraj Carte școlară ilustrată, Dinastia etc. Timp de 18 ani, s-a dedicat scrierii și editării cărților formative și educative școlare, numele său fiind înscris pe 3.000.000 de volume folosite în învățământul general. Este autorul lucrărilor literare „Ruginoasa”, „La porțile Orientului”, „Taciturnul”, „Moldova plânge”, „Istoria ilustrată a literaturii române”, „Regii și reginele României”, „Legendele neamului românesc” etc.  A decedat la 21 februarie 2018, la Iași

12 02 IS 4

La 12 februarie 2007  a fost canonizat Mitropolitul Varlaam al Moldovei.   Sfântul Ierarh Varlaam (Vasile Moțoc; 1580 sau 1585 – 18 august 1657) a fost scriitor și om de cultură, mitropolitul Moldovei (1632–1653) în timpul domnitorilor Alexandru Iliaș, Miron Barnovschi, Moise Movilă și Vasile Lupu. Lucrarea sa, intitulată Cazania sau Carte românească de învățătură a fost prima carte românească tipărită în Moldova. La 350 de ani de la moartea sa, la propunerea Sinodului mitropolitan al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, în data de 12 februarie 2007, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a înscris în rândul sfinților din calendar, cu zi de pomenire la 30 august. A fost canonizat la Mănăstirea Secu din județul Neamț.

12 02 IS 5

(V.K.)

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Добавить комментарий