Bătălia de la Cătlăbuga a avut loc pe 16 noiembrie 1485 între trupele lui Ștefan cel Mare și forțe ale Imperiului Otoman care apărau cetatea Chilia (azi în Ucraina). Armata moldoveană a fost victorioasă, dar Ștefan nu a mai fost în stare să-și continue acțiunile în vederea recuperării Chiliei.
Ca răspuns la încercarea domnului Moldovei de a recupera cetățile maritime, Chilia și Cetatea Albă, sultanul Baiazid al II-lea (1481 – 1512) trimite o oaste otomano-tătară pentru pedepsirea acestuia. Astfel, noul sangeacbey de Silistra, Bali bey Malkocioglu, pătrunde cu trupele în Moldova, pentru a o jefui, trecând pe un pod ridicat peste Prut. Grosul oștirii sale rămâne între Prut și Nistru, el trimițănd doar avangărzile să atace. Ștefan, alături de cca. 3.000 cavaleri poloni greu înarmați, nu s-a confruntat direct cu oștirile otomane, ci le-a atras în locuri strâmte, ca să le poată lovi mai bine: „Și astfel, fiind pretutindeni bătuți de Ștefan, turcii au fost nevoiți să iasă din țara lui”, scrie cronicarul polon Bielski.
Bătălia finală s-a dat în apropiere de Chilia, lângă lacul Cătlăbuga, victoria fiind evidențiată și într-o cronică lituaniană: „deodată oastea turcească și hoarda întreagă cu mare strigăt i-a lovit pe ai noștri [creștini] și trei ceasuri a fost mare bătălie, când polonii au început să intre în dezordine, să plece cu toții și i-au dus pe turci spre rezerva [moldovenilor]… Acolo toți turcii au fost înfrânți pe capete.” Au rămas pe câmpul de luptă 8.000 de otomani și 3.000 de creștini. În primăvara anului următor (1486) o numeroasă armată în frunte cu Baly-beg iarăși invadează Moldova, intenționând s-o supună. Pentru acesta însă trebuia, întâi de toate, să-l detroneze pe Ștefan. În bătălia de la Șcheia (1486) moldovenii conduși de Ștefan și de această dată i-au biruit pe turci, omorându-l pe Hronoda (Hroiot), pretendentul la tron.
Constantin C. Giurescu, Istoria Românilor, vol. II, București, 1938, pag. 56
Wikipedia