22 IANUARIE – NUME PE RĂBOJUL ISTORIEI

22 01 IS 1

La 22 ianuarie 1510 a fost încheiat Tratatul de pace de la Camenița. Tratatul, semnat la Camenița la 22 ianuarie 1510 și, ulterior, la Iași la 7 februarie, a încheiat războiul Moldo-Polon din anii 1502–1510, cunoscut și ca războiul pețitorilor sângeroși. În urma tratatului, Bogdan al III-lea, fiul lui Ștefan cel Mare, a renunțat la pretențiile asupra Pocuției și la planurile de căsătorie cu Elisabeta Iagiello, fiica regelui Alexandru al Poloniei, în schimbul unor avantaje politico-economice.

La 22 ianuarie 1788 s-a născut Lordul Byron, poet englez.  George Gordon Noel Byron, al VI-lea Baron Byron (1788-1824) este unul dintre cei mai cunoscuți poeți romantici englezi. Printre cele mai cunoscute opere ale sale sunt poemele narative „Pelerinajul lui Childe Harold” şi „Don Juan”.   Cel din urmă a rămas incomplet din pricina morții poetului. Faima Lordului Byron se datorează nu numai operei, ci și vieții sale, trăită în extravaganță, cu numeroase povești de dragoste, datorii, despărțiri, acuzații de incest și sodomie. Byron a fost un lider regional al organizației revoluționare „Carbonari” din Italia în revolta lor împotriva Austriei și mai târziu a călătorit pentru a lupta împotriva turcilor în Războiul de independenţă al Greciei,   fapt pentru care grecii îl consideră un erou național. El a murit din cauza febrei în Missolonghi.

22 01 IS 2

La 22 ianuarie/3 februarie 1828 s-a născut Dora d’Istria (Elena Ghica),  prințesă din influenta familie Ghica de origine româno-albaneză, scriitoare, istoric, susținătoare a mișcărilor naționale ale popoarelor din sud-estul european. Tatăl ei, banul Mihail Ghica a fost colecționar, numismat și arheolog, fondatorul Muzeului Național din București, palatul lui fiind un adevărat muzeu de antichități; galeria de picturi și sculpturi era vestită în întreaga Europă, iar biblioteca, alcătuită mai mult din manuscrise, era imensă. În această ambianță, Elena i-a cunoscut pe literații vremii, Grigore Alexandrescu, Ion Heliade Rădulescu, Dimitrie Bolintineanu. A fost un copil minune; la cinci ani a învățat greaca veche și modernă, latina, franceza, italiana, engleza și germana. La 14 ani a tradus „Iliada” în limba germană, lucrare publicată la Leipzig, în Gazette Universelle. 1828-1888 Dora D’istria a luat lecții de muzică și a practicat sporturi (înot, echitație, scrimă). S-a căsătorit în 1849 cu principele rus Aleksandr Kolțov-Masalski (un tânăr locotenent de husari rus) și a locuit în Rusia, la Sankt Petersburg 6 ani, unde s-a consacrat studiului, dar și relațiilor mondene. În mediul aristocratic petersburghez a strălucit prin inteligență, dar nu s-a acomodat despotismului țarist. A fost prima femeie care a escaladat Vârful Moench din Alpii Elvețieni (4105 m) în 1855 și vârful Mont Blanc. A vizitat Grecia, Elveția și Italia, unde a locuit la Villa d’Istria din Florența, unde s-a stabilit definitiv, la finele anului 1870. Între 1875–1876 a fost în România, ocazie cu care Regele Carol I i-a conferit Ordinul Bene Merenti cl.I, fiind prima femeie care a primit acest ordin. Este considerată una dintre primele feministe din Europa. A colaborat cu numeroase reviste, a călătorit mult prin Europa Occidentală, prin Balcani, sau în cele două Americi. A fost membră a mai multor Academii, societăți savante, institute, asociații din Grecia, Italia, Turcia, Franța, Austria și Argentina.

22 01 IS 3

În ziua de 22 ianuarie 1862 a fost format primul guvern unitar al Principatelor Unite ale Moldovei şi Valahiei în frunte cu conservatorul Barbu Catargiu.  Barbu Catargiu, personalitate de seamă a grupării politicii conservatoare, s-a născut la 26 octombrie 1807. La 22 ianuarie 1862 devine întâiul prim-ministru al guvernului unic după recunoaşterea unirii depline a Principatelor Moldovei şi Valahiei. La început în această formaţiune statală a intrat și sudul Basarabiei (judeţele  Cahul, Bolgrad și Ismail). După 1877 acest teritoriu a fost pierdut, România primind în schimb Dobrogea de Nord. Barbu Catargiu fost asasinat la 8 iunie 1862, fiind împuşcat sub clopotniţa de pe Dealul Mitropoliei din Bucureşti. Această „crimă politică perfectă”, după cum menţionează istoricul Stelian Neagoe, a stârnit un scandal imens în epocă prin implicaţiile care au fost speculate de-a lungul timpului şi a cărui enigmă nu a fost elucidată nici până în prezent.

BARBU CATARGIU

La 22 ianuarie 1980, la Moscova a fost arestat  Andrei Saharov, renumit fizician nuclear sovietic, militant pentru drepturile omului şi laureat al Premiului Nobel pentru Pace. Andrei Saharov (1921-1989) a fost membru al Academiei de Științe a URSS, de 3 ori Erou al Muncii Socialiste, laureat al premiilor Lenin și Stalin (anulate de autorități în 1980), laureat al Premiului Nobel pentru Pace, disident și militant pentru drepturile omului.

În anul 1953 i-a fost decernat gradul științific de doctor, iar după încercarea cu succes a bombei cu hidrogen a fost ales academician. În anul  1965 a publicat prima lucrare serioasă în domeniul cosmologiei, în care a explicat formarea stelelor, galaxiilor prin fluctuațiile cuantice ale câmpului gravitațional. Deși aparține școlii științifice a lui Igor Tamm și Leonid Mandelștamm, Saharov s-a distins printre fizicienii ruși prin gândire prodigioasă, independentă și absolut originală. În anii sovietici unele dintre ideile sale științifice erau atribuite altor oameni de știință din considerente de conspirație sau răzbunare pentru dizidență politică.

22 01 IS 5

(V.K.)

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com 

Добавить комментарий