Potrivit Calendarului ortodox din 28 ianuarie, stil nou, este cinstit Sfântul Efrem Sirul. El a fost un prolific scriitor de imnuri și teolog din secolul al IV-lea, cunoscut și ca „Harpa Duhului” sau „Stâlpul Bisericii”. Efrem s-a născut în jurul anului 306, în orașul Nisibe (actualul Nusaybin, la granița cu Siria). Dovezi cuprinse în imnografia sa sugerează că ambii săi părinți făceau parte din comunitatea creștină. În Nisibe în zilele lui Efrem erau vorbite numeroase limbi, îndeosebi dialecte ale aramaicii, însă comunitatea creștină folosea dialectul siriac. Numeroase religii păgâne, iudaismul și grupările creștine timpurii erau prezente în acea perioadă în această zonă, fiind vremuri de puternice tensiuni religioase și politice. Împăratul roman Dioclețian semnase un tratat cu omologul său persan, Nerses în 298 care trecuse Nisibis în mâinile romanilor. Persecuțiile sălbatice ale lui Dioclețian sunt o parte importantă a moștenirii bisericii Nisibene din perioada creșterii lui Efrem. Cu toate că Sfântul Efrem nu a fost călugăr, este știut că a practicat o viață ascetică severă, crescând permanent în sfințenie.
La 28 ianuarie, stil vechi, este pomenit preacuviosul părinte Pavel Tebeul. El a trăit pe vremea lui Deciu şi a lui Valerian, prigonitorii creştinilor. Era de neam din Egipt, din Teba de jos, şi înţelegând că cumnatul său vrea să-l vândă ca să-i poată opri partea cuvenită din averea părintească, a fugit în munţi. Aici şi-a schimbat teama de prigonitori în dor de călugărie. Şi intrând într-o peşteră, din adâncul pustiului, şi-a petrecut toată viaţa în pace şi în înlăturarea tuturor dorinţelor, şi a trecut către Domnul, la adânci bătrâneţi. Auzind de viaţa lui cea îmbunătăţită, marele Antonie l-a căutat şi găsindu-l s-a minunat şi de locul cel anevoios în care trăise şi de lungimea vieţii lui şi de depărtarea de orice aşezare omenească. Căci Pavel a fost cel dintâi care a cutezat să meargă până în adâncul pustiului, unde şi-a îndelungat nevoinţele până la o sută treisprezece ani, după ce părăsise de tânăr grijile lumeşti.
În popor această zi este numită „a lui Pavel”. Se observă creșterea duratei zilei-lumină. Semnele timpului arată că dacă în această zi e vânt, vara va fi ploioasă. Dacă pe cer sunt multe stele, va fi o recoltă bogată de in. Norii dinspre miază-noapte prevestesc răcirea vremii. Dacă în această zi viscolește, se așteaptă geruri mari în timpul nopții. Dacă vrăbiile nu ciripesc, va ninge.
(T.L.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com