80 de ani de la trecerea în eternitate a lui Grigore Pantazi, fiul satului Costiceni

gggggggggggggggggggg - копия

La 11 iunie 2019 s-au împlinit 80 de ani de la trecerea la cele veșnice a distinsului om de cultură Grigore Pantazi (1872-1939), fiul satului Costiceni care a dus faima culturii românești în toată Europa.

Duminică, 23 iunie, românii din regiunea Cernăuți sunt invitați să participe la Slujba de pomenire a distinsului om de cultură Grigore Pantazi, un mare artist coregraf de reputație europeană, originar din localitatea Costiceni, raionul Noua Suliță. Parastasul pentru Grigore Pantazi, faima căruia se răspândea pe vremuri în întreg spațiul românesc, va avea loc la cimitirul de la Horecea (Cernăuți), începând cu ora 11:00. Evenimentul este organizat de Asociația sportiv-culturală „Ștefan cel Mare și Sfânt” Noua Suliță, în colaborare cu portalul Valea Prutului.

Născut la 6 februarie 1872 în satul Costiceni, ținutul Hotin, Grigore Pantazi, după decesul său, la 11 iunie 1939 în suburbia Horecea a orașului Cernăuţi, spre regret, este dat uitării. Și aceasta se întâmplă în timp ce faima lui se răspândise în întreg spațiul românesc și după hotare – drept un talentat regizor de teatru, muzician, actor, poet, coregraf, pictor și sculptor.

Grigore Pantazi se trage dintr-o familie veche și nobilă. Străbunicul lui Pantazi a fost comis în Divanul Domnului Moldovei. Mama lui, Nadina Pantazi, este descendentă a vechii familii moldovenești Talpa, iar tata, Constantin Pantazi, a fost un mare proprietar la Baișești (Suceava) și apoi la Costiceni.

Grigore Pantazi a studiat pictura la Liceul din Cernăuți, apoi dreptul la Facultatea juridică a Universității „Franz Josif” din Cernăuți și la Viena.După absolvire revine la Cernăuți, unde ocupă postul de funcționar în Administrația Bucovinei.

Debutează la 19 ianuarie 1894 pe paginile revistei cernăuţene „Junimea literară” cu tablourile „Soarele”, „Visul marinarului” şi compoziţia-feerie „Tricolorul” alcătuite din şase pânze. Ca pictor a fost atras de peisajele din Valea Prutului de la Costiceni, scriind în acea perioadă şi schiţe pentru scenografia unor spectacole de teatru.

A condus timp de 18 ani ediția în limba română a „Monitorului Oficial” austriac din Viena.

A semnat coregrafia operetelor naționale „Crai Nou” de Ciprian Porumbescu, „Moș Ciocârlan” de Tudor Flondor și a unor spectacole date de Societatea muzicală „Armonia” din Cernăuți și Reuniunea Muzical-dramatică „Ciprian Porumbescu” din Suceava.

A montat pe scenele cernăuțene, o suită de feerii („Tricolorul”, „Muzica înalță sufletul”, „Cântecul neamului”, „Luceafărul”), unele după o concepție proprie. S-a numărat printre marii animatori culturali al Bucovinei și s-a impus ca om al culturii naţionale şi universale, poet şi muzician, artist plastic şi regizor, maestru de balet, actor şi nu numai.

A prezentat la Viena și București, atât la Curțile Regale, cât și la Operă – baletul „Nippes” compusă de Joseph Bayer. De asemenea, la Teatrul Național din Praga, sub muzica de Beethoven a reprezentat piesa „Prometeu”, iar la Budapesta, piesa „Fluierul fermecat”.

Turnee artistice cu prezența activă a lui Grigore Pantazi au mai avut loc, de asemenea, la Sibiu, Timișoara, Oradea, Botoșani, Rădăuți, Vatra Dornei și în alte centre culturale.

În anii din urmă a scris vreo 50 de balete, dintre care „Floarea nufărului”, „Cămașa de urzici” (reprezentat la Cernăuți), „În semnul crucii”, „Aventurile cheferistului” (reprezentat la Viena).

Opera lui Grigore Pantazi cuprinde următoarele reprezentații teatrale și balete: „Norocul”, „Cântul neamului”, „Femina”, „Elada”, „Din istoria dantelei”, „Tricolorul”, „Oița pierdută”, „Farmecul fetelor”, „Strufsiada”, „Idilă de vară”, și altele.

Între anii 1927-1934 Grigore Pantazi deține mai multe funcții: inspector al artelor pentru Bucovina în Ministerul Culturii şi Artelor din România, subdirector la Ministerul de Interne din București, detaşat în Serviciul Consular pe lângă Delegația română la Viena.

Plecarea sa pe alte tărâmuri la 67 de ani (11 iunie 1939) a fost deplânsă de toţi cei care l-au cunoscut din lumea artelor, de prieteni şi rude.

Libertatea Cuvântului

Lasă un răspuns