La 9 martie, stil nou, Biserica Ortodoxă îi cinsteşte pe cei 40 de mucenici din Sevastia. Cei 40 de mucenici au fost supuşi, înainte de a muri, la chinuri groaznice. Au fost obligaţi să stea într-un lac îngheţat, apoi li s-au zdrobit picioarele și au fost torturați până când au murit. Ei erau soldați creștini, aflaţi în slujba Împăratului Licinius. Potrivit izvoarelor istorice, în anul 320, Agricolae a aflat de credința lor și le-a ordonat să își renege credința și să se închine idolilor. Mucenicii au refuzat să facă aceste lucruri. Agricolae a decis să îi întemnițeze pe o perioadă de 8 zile, în care să fie torturați prin lovire cu pietre. Agricolae, văzând că Mucenicii nu vor să renunțe la creștinism, a decis să îi condamne la moarte prin înghețare, în lacul Sevastiei. Doar unul a fost de acord să renunțe la creștinism. În momentul în care a ieșit din lac, a murit.
Locul său a fost luat de un soldat. În acea noapte s-au petrecut câteva minuni. Prima a fost aceea că lacul s-a încălzit. Gheața s-a topit, iar apoi 40 de cununi strălucitoare s-au pogorât din Ceruri deasupra Mucenicilor.
În această zi, după calendarul bisericesc pe stil vechi, este prăznuită întâia şi a doua aflare a capului Sfântului Ioan Botezătorul. Potrivit Sfintei Scripturi se cunoaşte că în timpul unui ospăţ, Irod porunceşte tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul, la cererea Irodiadei. Potrivit tradiţiei, Sfânta Ioana, femeia dregătorului lui Irod, este cea care a luat capului Sfântului Ioan din curtea Irodiadei şi l-a îngropat în Ierusalim, în muntele Măslinilor, într-un vas de lut. Acest eveniment este considerat ca fiind cea dintâi aflare a sfântului cap. În timpul împăratului Constantin, Sfântul Ioan Botezătorul s-a arătat unor monahi. Aceştia, în cele din urmă, i-au găsit cinstitul cap. După un timp, preacinstitul cap a ajuns în posesia unui alt monah arian. Eustaţiu a ascuns capul într-o peşteră lângă Emesa. Aflarea cinstitului cap al Botezătorului a avut loc după mulţi ani, în jurul anului 452, atunci când stareţul unei mănăstiri din apropierea peşterii, a văzut în timpul rugăciunii, un foc mare în interiorul peşterii.
Potrivit calendarului popular, se crede că după cum e starea vremii în această zi, aşa va fi ea şi în luna aprilie. Dacă e încă zăpadă, ziua de Paşti va fi rece. Dacă se aude ciripitul piţigoilor, vremea se va încălzi. Dacă păsările călătoare s-au întors devreme, e semn de belşug în recolte. Dacă în ziua de 9 martie nu este zăpadă, primăvara va fi timpurie. Cum e vremea în ziua de 9 martie, aşa va fi ea şi de Paşti.
(T.L.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com