În data de 7 octombrie 2019 a avut loc ședința ordinară a Consiliului Național al Românilor din Ucraina, subiectul discuțiilor fiind activitatea Consiliului şi a societăţilor culturale – membre ale Consiliului. În scopul coordonării şi armonizării activităţii membrilor Consiliului Naţional al Românilor din Ucraina, a fost discutat şi aprobat proiectul Regulamentului de funcţionare a Consiliului care prevede, printre altele, păstrarea autonomiei fiecărei societăţi culturale – membră a Consiliului pentru a evita o suprapunere a manifestărilor organizate de mediul asociativ românesc din Ucraina. În cadrul ședinței au fost aprobați noi membri ai Consiliului, fiind exprimată deschiderea pentru aderarea altor asociații.
În același timp, potrivit unui comunicat de presă, a fost luat act de faptul că „unele societăţi culturale, cu încălcarea gravă a Declarației adoptate la 30 iulie a.c., au decis prin metode abuzive să reorienteze activitatea Consiliului într-o direcție inacceptabilă — crearea încă a unei structuri cu statut juridic (așa zisa Alianță), care, cică, va reprezenta întreaga comunitate a românilor din Ucraina pentru centralizarea sprijinului financiar prin intermediul conturilor bancare ale noii organizații. Considerăm că trebuie analizate problemele stringente ale românilor din Ucraina (învățământul în limba maternă, cultura, biserica, reforma administrativ-teritorială ș.a.), care trebuie să fie prioritare în dezbateri, în comparație cu temele comercial-juridice care au blocat activitatea întregului Consiliu”. A fost precizat faptul că la următoarea ședință va fi luată o poziție comună vizavi de problemele cu care se confruntă învățământul în limba maternă din Ucraina. Un alt subiect care va fi analizat în cadrul unei comisii specializate a Consiliului va fi reforma administrativ-teritorială din Ucraina. La finalul ședinței a fost adoptată o declarație, pe care o publicăm în continuare.
DECLARAȚIE
Subsemnații, reprezentanții Consiliului Național al Românilor din Ucraina, am discutat în cadrul ședinței ordinare un şir de chestiuni legate de activitatea Consiliului şi a societăţilor culturale – membre ale Consiliului. Subliniem încă o dată importanţa rolului pe care trebuie să-l aibă Consiliul Naţional în armonizarea activităţii societăţilor culturale româneşti din ţinut şi în conjugarea eforturilor pentru rezolvarea problemelor ce s-au acumulat și aprofundat în ultimul timp. Considerăm că o coordonare mai bună a activităţii desfăşurate de membrii Consiliului Naţional, creat la 30 iulie 2019, trebuie să ducă la îmbunătăţirea radicală a stării de lucruri în învăţământ, la creşterea combativităţii comunităţii românilor din regiunea Cernăuţi şi din Ucraina în procesul de apărare a drepturilor constituţionale şi, în final, la o ameliorare a vieţii noastre culturale şi sociale, la păstrarea identității naționale.
Convingerea noastră rămâne aceeași: fiecare societate — membră a Consiliului este liberă în alegerea modului în care îşi va desfăşura activitatea. Cu această ocazie am luat act de faptul că unele societăţi culturale, cu încălcarea gravă a Declarației adoptate la 30 iulie a.c., au decis prin metode abuzive să reorienteze activitatea Consiliului într-o direcție inacceptabilă — crearea încă a unei structuri cu statut juridic (așa zisa Alianță), care, cică, va reprezenta întreaga comunitate a românilor din Ucraina pentru centralizarea sprijinului financiar prin intermediul conturilor bancare ale noii organizații. Considerăm că trebuie analizate problemele stringente ale românilor din Ucraina (învățământul în limba maternă, cultura, biserica, reforma administrativ-teritorială ș.a.), care trebuie să fie prioritare în dezbateri, în comparație cu temele comercial-juridice care au blocat activitatea întregului Consiliu.
Menționăm că numărul total al asociațiilor românești din regiunea Cernăuți depășește la ora actuală cifra de 25 de societăţi. Așadar, în loc de o unire a forţelor noastre naţionale, constatăm o nouă dezbinare. Şi e păcat, deoarece în timpul apropiat e posibil să ne confruntăm cu noi probleme complicate pentru comunitatea românilor din regiune şi din Ucraina, iar discutarea acestora a fost intenționat blocată în ultimele luni de un grup de membri ai Consiliului.
În scopul coordonării şi armonizării activităţii membrilor Consiliului Naţional al Românilor din Ucraina, a fost discutat şi aprobat proiectul Regulamentului de funcţionare a Consiliului care prevede, printre altele, păstrarea autonomiei fiecărei societăţi culturale – membră a Consiliului în desfăşurarea pentru a evita o suprapunere a manifestărilor organizate de mediul asociativ românesc din Ucraina.
Cu scopul de a consolida pozițiile Consiliului Național al Românilor din Ucraina în cadrul ședinței au fost aprobați noi membri ai Consiliului. Totodată ne adresăm celorlalte societăți culturale românești, exprimându-ne deschiderea pentru aderarea lor la Consiliul Național al Românilor din Ucraina.
Vasile Tărâțeanu, președintele Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți
Ilie T. Zegrea, președintele Societății Scriitorilor Români din Cernăuți
Mircea Pilat, președintele Asociației științifico-pedagogice „Aron Pumnul”
Marin Gherman, președintele Centrului Media BucPress
Vasile Bâcu, președintele Societății pentru Cultura și Literatura în Bucovina „Mihai Eminescu”
Vitalie Zâgrea, președintele Ligii Tineretului Român „Junimea” din regiunea Cernăuți
Alexandrina Cernov, director al Editurii „Alexandru cel Bun”
Mihaesi Ana-Cristina Tărâțeanu, secretar responsabil al Fundației „Casa limbii române”
Mircea Lutic, cetățean de onoare al Bucovinei, Laureat al Premiului „Mihai Eminescu” al Academiei Române
Elena Piligaci, președintele Asociației Cadrelor Didactice de Etnie Română din regiunea Cernăuți
Vasile Rauț, președintele Societății „Golgota” a românilor din Ucraina
Vladimir Acatrini, președintele Societății Bibliotecarilor Bucovineni
Ilie Popescu, președintele Societății Regionale „Golgota”.