Argumentul-cheie în dialogul între Kiev şi Bucureşti

article_86439_780_524

În ultimul număr al cotidianului „Deni” („Ziua”) a fost publicat interviul Ambasadorului Ucrainei în România, Oleksandr Bankov, intitulat „Reprezentanţii minorităţilor naţionale urmează să aprecieze învăţământul bilingv pentru viitorul copiilor lor”. Vă propunem o expunere a acestui interviu.

După Ungaria, România a devenit a doua ţară vecină, unde a trezit un val de nemulţumiri Legea educaţiei, adoptată de Rada Supremă a Ucrainei, lege care prevede ca în şcolile minorităţilor naţionale să fie mărit numărul obiectelor predate în limba ucraineană. Partea ucraineană explică aceasta prin faptul că absolvenţii şcolilor româneşti şi ungare din Ucraina nu susţin cu succes testarea de stat externă, care le oferă şansa să obţină studii superioare în Ucraina, cetăţeni ai căreia ei sunt. În loc să pătrundă în esenţa acestei legi, partea română a început, de fapt, să-i înainteze Ucrainei ultimatumuri, subliniază publicaţia vizată. Un exemplu clar în această privinţă este amânarea de către Preşedintele României, Klaus Iohannis, a vizitei sale în Ucraina, planificată pentru luna octombrie. Iar recent, în convorbirea telefonică cu Preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, şi-a exprimat îngrijorarea serioasă în legătură cu Legea Ucrainei „Cu privire la învăţământ”. Potrivit lui Iohannis, această lege „se va răsfrânge negativ asupra dreptului reprezentanţilor minorităţilor naţionale, din care fac parte şi românii, de a învăţa în limba maternă”. Mai mult decât atât, şeful  statului român a declarat în formă ultimativă că vizita în Ucraina, amânată din propria iniţiativă, „va avea loc după rezolvarea problemelor, apărute din cauza actului normativ vizat”.

După o astfel de întorsătură ministrul de Externe al Ucrainei, Pavlo Klimkin, a vizitat mai întâi Budapesta, apoi Bucureştiul. În capitala României el a explicat parlamentarilor români principiile Legii educaţiei. După negocierile cu omologul său român, Teodor Meleşcanu, Pavlo Klimkin a notat în Twitter: „În România e cu totul altă situaţie decât în Ungaria. Există disponibilitatea la un dialog deschis. Însă trebuie să se lucreze concret cu comunitatea locală”. În afară de aceasta Klimkin a declarat că nici o şcoală românească în Ucraina nu va fi închisă în legătură cu legea educaţiei adoptată, iar minorităţile naţionale vor obţine mai multe posibilităţi.

Fiind întrebat de ce în România s-a reacţionat atât de acut la legea educaţiei din Ucraina, ambasadorul ucrainean de la Bucureşti, Oleksandr Bankov, a răspuns: „Este greu să caracterizăm reacţia părţii române ca un ultimatum, în comparaţie cu cea a părţii ungare. Amânarea vizitei lui Iohannis este un semnal politic. România şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu schimbările, care vor fi aplicate conform noii legi, pentru reprezentanţii minorităţilor naţionale. În acelaşi timp Bucureştiul oficial demonstrează disponibilitatea la dialog, care deja are loc. Şi convorbirea telefonică a preşedinţilor  celor două state este cea mai elocventă confirmare. Partea română a salutat adresarea către Comisia de la Veneţia, desfăşoară un dialog cu noi pe linia ministerelor învăţământului în ce priveşte implementarea reformei învăţământului: vizita ministerului de Externe Klimkin la Bucureşti a demonstrat disponibilitatea constructivă a partenerilor români la căutarea unor decizii de compromis, inclusiv prin dialogul direct cu reprezentanţii minorităţii naţionale româneşti din Ucraina”. „Minorităţile naţionale din Ucraina, a accentuat Oleksandr Bankov, vorbind despre necesitatea unui dialog cu reprezentanţii acestora, trebuie să aprecieze avantajele învăţământului bilingv pentru viitorul copiilor lor şi să spulbere mitul despre „închiderea şcolilor şi despre asimilarea forţată”. Ele urmează să devină argumentul-cheie în dialogul dintre capitalele vecine în ce priveşte afirmaţiile fără nici un motiv despre „consecinţele catastrofale ale adoptării legii”.

La întrebarea cum sunt realizate drepturile ucrainenilor în România de a învăţa în limba maternă, diplomatul Oleksandr Bankov a răspuns în felul următor: „În România minorităţile naţionale au dreptul de a obţine studii în limba maternă, inclusiv la nivel universitar. Etnicii ucraineni din România au un singur liceu – Liceul „T. Şevcenko” din oraşul Sighetul Marmaţiei (la frontieră cu regiunea Transcarpatică), unde învăţământul se desfăşoară exclusiv în limba ucraineană. În afară de aceasta, la şcolile din localităţile, unde trăiesc compact etnicii ucraineni, există clase cu predarea obiectelor în limba ucraineană”.

Lasă un răspuns