Atenţie, are loc descentralizarea!

Президент Украины П.Порошенко провел экстренное заседание СНБО

Президент Украины П.Порошенко провел экстренное заседание СНБОUna dintre promisiunile Preşedintelui ucrainean, Petro Poroşenko, făcută în cadrul alegerilor prezidenţiale din 2014, a fost realizarea politicii de descentralizare, adică acordarea autonomiei administrative şi fiscale organelor locale. Noul Parlament de la Kiev la fel a promis că se va ocupa de această politică, iar Bugetul pe anul 2015 a prevăzut un asemenea proces.
Descentralizarea prevede, în primul rând, o altă logică a distribuirii sumelor alocate de la contribuabili între centru şi periferie. Taxele locale vor rămâne în primării, iar în baza sumelor băneşti respective vor fi iniţiate renovări de infrastructură şi alte proiecte după caz în comunităţile locale.
Deci, organele locale vor fi interesate în funcţionarea cât mai multor întreprinderi în zonele respective, ceea ce înseamnă că ele vor fi nevoite să acorde asistenţă businessului mic şi mijlociu, care, de fapt, va deveni o sursă importantă de venit pentru bugetele locale. Dacă până acum businessul şi organele locale trăiau în lumi diferite, atunci după aplicarea politicii de descentralizare vor exista motive de colaborare între putere şi mediul de afaceri.
De la teorie să trecem la practică. În pofida promisiunilor, politica descentralizării este tergiversată. Astfel, şeful Parlamentului de la Kiev, Volodymyr Groisman, a comunicat că Rada Supremă va adopta legea descentralizării în anul curent, cu toate că ar fi trebuit demult să facă acest lucru. El a mai spus că baza legislativă va fi adoptată până în octombrie 2015, deoarece alegerile locale, care vor avea loc la toamnă, trebuie să se desfăşoare pentru un nou gen de organe locale. De aici rezultă că descentralizarea este realizată mai mult în scopuri politice, pe când interesele businessului mic, dar şi ale comunităţilor locale par a fi ignorate. Trăind de la alegeri la alegeri, politica descentralizării îşi pierde sensul iniţial.
Economistul Angela Boci, expert al Centrului Internaţional de Cercetări de Perspectivă, este de părere că politica descentralizării, atât de mult aşteptată de organele locale şi business, se aseamănă cu o mişcare browniană. Această politică se bazează pe „absenţa unor acţiuni de sistem, absenţa de idei şi imitarea activităţii”.
Expertul a criticat proiectele de lege privind descentralizarea bugetară, subliniind că liderii de la Kiev nu înţeleg şi nici nu se interesează de problemele comunităţilor locale. Potrivit noii redacţii a Constituţiei, alături de organele locale va funcţiona şi o reprezentanţă a Preşedintelui ţării. Kievul iarăşi dă cu oiştea în gard, dublând sistemul instituţional. Concluzionând, putem constata că descentralizarea în practică pe de o parte dezleagă şi pe de altă parte leagă mâinile organelor locale.
Ar trebui să menţionăm că în anul 2015 au fost reduse unele impozite ale persoanelor fizice, care constituiau baza veniturilor bugetelor locale, însă organele locale vor fi responsabile de sfera sănătăţii, susţinerea asociațiilor sportive, întreţinerea unor obiective de infrastructură. În absenţă de resurse financiare, descentralizarea poate să devină nu un colac de salvare, ci un prim-pas spre falimentarea comunităţilor locale.
Businessul mic şi mijlociu este în aşteptarea descentralizării, însă această politică trebuie realizată în contextul unor reforme cu mult mai ample, cum ar fi reforma fiscală, bugetară şi administrativă. Este un nonsens aplicarea descentralizării bugetare pentru organele locale care trebuie reformate, reorganizate sau lichidate. De aceea, descentralizarea, fiind o oportunitate pentru dezvoltarea economică a regiunilor, poate să devină o şansă ratată, dacă nu vor fi adoptate decizii logice, bazate pe o unică metodologie a reformelor.
Fără de o astfel de metodologie şi absenţa unui control real al comunităţii asupra bugetelor locale, există riscul apariţiei unor „boieri regionali” (pe lângă cei de acum), care vor proteja propriile interese în mediul de afaceri, înăbuşind businessul mic şi iniţiativele locale.
Marin GHERMAN,  politolog

Lasă un răspuns