Cernăuţi: simfonie arhitectonică

11 10 2020 CERNAUTI 1

Gimnaziul clasicilor

În centrul Cernăuţiului, vizavi de Primărie, pe de o parte, şi Muzeul de Artă, pe de altă parte, se află clădirea istorică a primului gimnaziu din oraş, construită în anii 20 ai secolului al XIX-lea. La 10 ianuarie 1808 la cancelaria de la Viena a fost dată dispoziţia privind deschiderea şcolilor în noua provincie anexată la Imperiu. Locul pentru Gimnaziul din Cernăuţi a fost ales de inginerul Bangolz, iar proiectul edificiului a fost elaborat de inginerul local Duhoslav. Lucrările de construcţie au început în anul 1814 şi încheierea lor cu succes a cauzat sosirea la Cernăuţi a împăratului austriac Franz I. În 1817, când împăratul Franz I a vizitat Cernăuţiul, era dată în exploatare o parte a edificiului Gimnaziului. Lucrările de construcţie au continuat până în octombrie 1824. Clădirea avea două intrări şi, la început, în afară de sălile de clasă şi cancelarie, se afla şi apartamentul prefectului (directorului Gimnaziului).

În anul 1823 împăratul austriac Franz I pentru a doua oară a vizitat Gimnaziul, împreună cu ţarul rus Aleksandr I. Revoluţia din 1848 şi-a lăsat amprenta şi în procesul de învăţământ de la Gimnaziul german din Cernăuţi, prin introducerea limbilor naţionale – română şi ucraineană. Anume după Revoluţia paşoptistă la Gimnaziul din Cernăuţi îşi începe activitatea profesorul de română, Aron Pumnul, profesorul iubit al lui Mihai Eminescu, apoi şi Ion al lui Gheorghe Sbiera.

O bună parte a personalităţilor marcante ale Bucovinei, şi nu numai, au învăţat la Gimnaziul din Cernăuţi. În afară de poetul naţional al românilor, Mihai Eminescu, aici au făcut carte renumiţii pictori Epaminonda Bucevschi şi Eugen Maximovici, care au pictat frescele de la Reşedinţa Mitropolitană din Cernăuţi, compozitorii Eusebie Mandicevschi şi Carol Miculi, fraţii Hurmuzachi – Gheorghe, Eudoxiu şi Alexandru, fraţii Isidor şi Grigori Vorobchievici, primul fiind considerat compozitor ucrainean şi român, scriitorul german Karl Emil Franzos şi istoricul german Raimund Friedrich Kaindl.

Din anul 1921 această instituţie a devenit Liceul nr. 1 „Aron Pumnul”, păstrându-şi statutul deosebit între liceele şi gimnaziile din România. Odată cu instaurarea puterii sovietice în ţinutul bucovinean, această instituţie de învăţământ a devenit Şcoala medie nr.1.  Pe faţada edificiului  a fost instalată placa comemorativă „Mihai Eminescu”, iar adresa ei este strada Eminescu, 1. În anii 90 ai secolului trecut a fost iniţiată crearea unei săli de muzeu în incinta şcolii, consacrată lui Mihai Eminescu.

(V.K.)

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

 

Добавить комментарий