Concert în Cernăuți cu ocazia împlinirii a 90 de ani de la moartea compozitorului Eusebie Mandicevschi

1565870759_fem24m

Sfârșitul lunii august le aduce cernăuțenilor un concert de zile mari cu ocazia împlinirii a 90 de ani de la trecerea în eternitate a compozitorului Eusebie Mandicevschi.

În special, la 22 august, începând cu orele  18.30,  în incinta Sălii cu Orgă va fi prezentat concertul „Dialoguri cernăuțene” de muzică bisericească și clasică.

Muzicolog, dirijor de cor și compozitor de renume, bucovineanul Eusebie Mandicevschi (18 august 1857 – 13 august 1929) și-a început studiile muzicale în orașul Cernăuți cu profesorul Isidor Vorobchievici, urmând apoi Universitatea din Viena unde, pe lângă istoria muzicii și estetica muzicală pe care le-a studiat cu Eduard Hanslick, și-a perfecționat stilul componistic cu profesori ca Gustav Nottebohm și Robert Fuchs, remarcându-se ca dirijor al corurilor Wiener Sing Akademie, Faber Chor, Miksch Chor, Hombostel Chor, Kapelwieser Chor, al corului de femei Eusebie Mandicevschi din Viena, dar și al orchestrei Gesellschaft der Musikfreunde din Viena, unde a funcționat în paralel ca arhivar și bibliotecar muzical.

A fost un foarte bun pedagog în domeniul muzicii, predând la Akademie fur Musik und darstellende Kunstdin Viena, datorită calităților sale devenind în 1897 doctor sine examine al Universității din Leipzig, în semn de prețuire pentru studiile sale muzicologice.

Din punct de vedere al stilului componistic, Eusebie Mandicevschi a fost influențat de creația clasică și romantică deopotrivă, în ceea ce privește muzica corală, scrisă în majoritate pe versuri populare sau pe versuri ale poeților români. Madrigalele compuse de el au o individualizare pregnantă a vocilor, o inventivitate melodică.

A fost autor de muzică de teatru, putând menționa aici vodevilul „Junețe și bătrânețe”, dar și opereta pentru copii „Un bal mascat în noaptea Sfântului Nicolae”. Printre creațiile sale se numără muzica vocal-simfonică, de notorietate fiind cantatele dedicate soliștilor, corului și orchestrei.

În domeniul muzicii corale, a semnat 12 liturghii, muzica vocală aducând în prim plan cântece populare românești culese de Alexandru Voevidca, armonizate pentru voce și pian, compuse în diferite tonalități și pentru diverse formații corale, dovedind cunoaștere profundă a motetului și madrigalului italian, dar și a utilizării tehnicii polifoniei.

Este binecunoscut astăzi și ca editor al operelor compozitorilor Franz Schubert, Joseph Haydn, Johannes Brahms, J.S. Bach, Ludwig van Beethoven. Astfel, sunt demne de reținut expozițiile documentare Brahms (anii 1899, 1920, 1922), Beethoven (anul 1920), Schubert (anul 1922). (Antoine Golea 2010)

O serie de muzicieni români precum Ciprian Porumbescu, Marțian Negrea, Gheorghe Mandicevschi au studiat cu marele compozitor Eusebie Mandicevschi.

Personalitate a muzicii românești și universale, cel mai reprezentativ membru al familiei Mandicevschi, Eusebie Mandicevschi a fost numit de presa vremii sale „enciclopedie muzicală vie”, sintagmă care ilustrează faptul că, pe lângă activitatea sa de respectat dirijor și compozitor, Mandicevschi a scris multe lucrări biografice și articole despre teoria muzicii, dar și cercetări despre lucrările compozitorilor clasici.

68673743_2396140157148552_8167205901929807872_o

Lasă un răspuns