Demnitarii de la Kiev au încercat marea cu degetul, adică au ținut sfat cu poporul mai mult formal, și s-au pomenit cu o lege a învățământului criticată nu numai de reprezentanții etniilor minoritare din Ucraina, dar și de guvernele țărilor vecine, de Comisia de la Veneția, care veghează respectarea în legile naționale a normelor și standardelor europene. Când au văzut că marea se agită ca pe timp de furtună, au sărit cu toții să explice că au scris legea cu intenții bune și nobile, cu grijă mare de viitorul copiilor ce frecventează școlile cu predarea în limbile minorităților naționale. Însuși ministrul Învățământului și Științei, Lilia Grynevyci, a sosit la Cernăuți să dialogheze cu reprezentanții comunității românești și să-i liniștească în privința instruirii odraslelor lor în limba maternă, dar și în cea de stat. A promis că recomandă- rile Comisiei de la Veneția referitoare la învățământul în limbile minorităților naționale vor fi luate în considerare la elaborarea Legii privind învățământul mediu (secundar).
Iată că a apărut și proiectul Legii privind învățământul secundar. El a fost dat publicității pentru a fi discutat de opinia publică înainte de a fi înaintat Parlamentului spre examinare și adoptare. Adică ministerul este dispus la un dialog deschis și sincer pentru a nu repeta greșeala din toamna trecută, când a fost adoptată prin surprindere legea educației. Săptămâna trecută în regiunea Cernăuți s-au aflat adjunctul ministrului Învățământului și Științei, Pavlo Hobzei, însoțit de Svitlana Harcenko, specialist principal la Departamentul de învățământ preșcolar și mediu general, Tetiana Movcean, expert de stat în problemele integrării europene și coordonării relațiilor internaționale de la Directoratul de planificare strategică și integrare europeană.
În prima zi a vizitei delegația din capitală, împreună cu reprezentanții departamentului respectiv al ARS Cernăuți, s-a deplasat la Gimnaziul din Boian, raionul Noua Suliță, pentru a se convinge de rezultatele experimentului formulat astfel „Însușirea de către elevi a mai multor limbi: idee europeană în context ucrainean”. Este vorba de bilingvism, implantat în unele școli românești din regiune, care are și adepți, dar și oponenți.
Iar în ziua următoare delegația de la Kiev a vizitat câteva școli românești din raionul Herța. Ea a poposit la Godinești, Buda Mare și Hreațca, unde a discutat cu elevii și pedagogii de acolo. După ce oaspeții s-au documentat despre starea procesului de instruire în limba română, s-au întrunit la Cernăuți într-o ședință la „masa rotundă” cu reprezentanții școlilor și societăților național-culturale românești din ținut. Aici dialogul a fost mai fierbinte, deoarece reprezentanții societăților publice românești au demonstrat o poziție fermă și au declarat în unison că și articolul 5 al proiectului Legii privind învățământul secundar, ca și articolul 7 din Legea educației deja în vigoare, limitează drepturile reprezentanților minorităților naționale la însușirea obiectelor în limba lor maternă. Adjunctul ministrului, Pavlo Hobzei, a căutat să explice că nici vorbă de încălcarea drepturilor constituționale ale minorităților naționale: copiii vor învăța și în limba maternă, dar mai aprofundat în cea de stat pentru o încadrare mai reușită a lor în viața societății ucrainene.
După cum s-au exprimat directorul Școlii medii nr. 10 din Cernăuți, dl Alexandru Rusnac, prezent la această întrunire, s-a creat impresia că discută două tabere și nu se aud una pe alta, dar nici nu încearcă să ajungă la un numitor comun. „Trebuie clarificate toate momentele până la adoptarea legii, ca pe urmă să nu fie învinuiți pedagogii, administrația școlilor, căci ei au activat și vor activa în cadrul legii”, a mai spus domul Alexandru. Alți pedagogi de-ai noștri, și nu numai ei, bănuiesc că funcționarii de la învățământ au venit cu idei fixe și nu vor să se dezică de ele sau să le modifice în rezultatul consultărilor cu pedagogii, care îi instruiesc și îi educă pe copii, formează viitorul statului. Cine dacă nu pedagogii știu mai bine în ce limbă elevilor le vine mai ușor să însușească programa școlară?! Funcționarii se pot spăla pe mâini punând povara responsabilității pe umerii deputaților. Cică aceștia, prin votul lor, decid soarta legii.
„Eu cred că în pofida tuturor greutăților, școlile cu limba română de predare vor exista, a opinat directorul Gimnaziului din Crasna, dl Ștefan Mitric, deputat în Consiliul Regional Cernăuți. Guvernul român este gata să acorde fiecărui elev din clasa întâi, care va frecventa școala românească, bursă în sumă de 200 lei”.
Însă, cel mai bun stimulent rămâne legea bună care asigură un proces de învățământ eficient, contribuie la menținerea identității etnice și educă un cetățean conștient al statului în care trăiește.