Cuvântul ce a încununat un destin bucovinean

Screenshot_7

Ultima „Ţară a Fagilor” a lui Dumitru COVALCIUC

La finele lui aprilie a.c., a văzut lumina tiparului numărul 27 al almanahului cultural-literar al românilor din nordul Bucovinei „Ţara Fagilor”. Ediţia respectivă a fost alcătuită pe parcursul anului 2017 de publicistul, scriitorul, neobositul cercetător al trecutului nostru istoric, Dumitru Covalciuc, preşedintele Societăţii „Arboroasa” din Cernăuţi. Cu regret, trebuie să scriem că alcătuitorul n-a reuşit să ţină în mână acest număr. E greu şi dureros să vorbim de Dumitru Covalciuc la timpul trecut, mai ales când ne referim la cărţile sale.

Almanahul „Ţara Fagilor”, de la primul şi până la ultimul număr, se bucură de sprijinul Fundaţiei Culturale „Vasile Neta” din Târgu-Mureş, condus de inimosul prieten al românilor din nordul Bucovinei, eruditul intelectual Dimitrie Poptă- maş. Toate cele 27 de volume ale almanahului conţin 7.094 de pagini de istorie veche şi nouă a ţinutului nostru.

Această publicaţie a reuşit să se impună ca una dintre cele mai prestigioase şi căutate de către cititorii din Ucraina, România, Republica Moldova, dar şi din întregul spaţiu locuit de români. Popularitatea i se datorează, în primul rând, tematicii variate. De mare preţ în paginile almanahului sunt materialele despre istoria şi cultura naţională, precum şi cele care ne îndeamnă la apărarea limbii române, păstrarea credinţei, memoriei trecutului foarte necesare românilor din afara Ţării, îndeosebi, tinerei generaţii.

Ediţia a XXVII-a, include 11 capitole şi rubrici, 118 fotografii. Copertele sunt ilustrate de către pictorul Alexandru Tcaciuc. De obicei, fiecare volum începe cu un „cuvânt înainte”, semnat de personalităţi culturale. Actuala ediţie începe cu eseul „Vasile Neta – istoric al Marii Uniri”, în care autorul Dimitrie Poptămaş menţionează: „Între cei care au avut o contribuţie deosebită la dezvoltarea celui mai semnificativ moment din istoria românilor – Marea Unire din anul 1918, se numără şi Vasile Neta, personalitate pluridisciplinară, istoric desăvârşit, filolog de marcă, istoric literar cu cercetări de valoare, gazetar temut şi nu în ultimul rând influent om politic”.

La rubrica „File de istorie” găsim informaţii despre conflictul dintre Episcopul Dosoftei Herăscu şi egumenii bucovineni (autor Irima V. Dumitru), constituirea şi activitatea Consiliului Naţional Român din Bucovina (octombrie-noiembrie 1918) (autor Constantin Ungureanu), precum şi despre ţăranii din Consiliul Naţional din Bucovina (autor Dumitru Covalciuc), primarul Traian Popovici, salvator a 20 mii de evrei cernăuţeni (autor Dragoş Olaru) ş. a. La această rubrică vom găsi date interesante despre activitatea Societăţilor Femeilor Române din nordul Bucovinei (Maria Guţu), precum şi unele informaţii referitoare la satele Tomeşti şi Suceveni (autor Ion Suceveanu).

Date interesante despre învăţă- mântul în Bucovina aflăm din articolul „Carenţele sistemului universitar românesc interbelic. Un concurs pe post la Universitatea din Cernăuţi la 1937”, semnat de Radu Florian Bruja. La aceeaşi rubrică – „Învăţământ-Pedagogie” semnează şi jurnalistul Vasile Carlaşciuc. Autori de prestanţă găsim la rubrica „Filologie” – dr. doc. Lora Bostan cu studiul „Coordonatele culturii române din Bucovina (regiunea Cernăuţi)”, Felicia Vrâncean, cu „Românii din Ucraina: aspecte ale identităţii lingvistice”, şi Cristina Bordianu – „Desprinderea mesajului unei creaţii lirice – o provocare pentru elevii de gimnaziu”. Eseul „Ioan Volcinschi – un promotor al medicinii moderne în Bucovina” aparţine doctorului Ion Broască, preşedintele Societăţii Medicale „Isidor Bodea”.

Capitolul „Golgota neamului românesc” este unul de bază al almanahului. Materialele inserate ne dezvăluie noi mărturii despre tragediile românilor bucovineni, materiale ce pot alcătui „Cartea neagră”, pe care a aspirat s-o editeze Dumitru Covalciuc. Îndeosebi, trezesc interesul cititorului articolele „Am avut şi eu un tată…” (Ilie Popescu), „Au fost şi ei pe lista neagră” de jurnalista Felicia Nichita-Toma, „Întoarcerea din rai” de consângeana noastră Tatiana Vlad-Guga, domiciliată la Vatra Dornei, „Ca un crin în tinereţe, floare albă la bătrâneţe” (Maria Toacă). Almanahul ne mai oferă o mică antologie de poezie din creaţia poeţilor bucovineni, printre care îi găsim şi pe distinsul diplomat Edmond Neagoe, Vasile Tărâţeanu, Paraschiva Abutnăriţei, Silvia Caba-Ghivireac, George L. Nimigeanu, Rodica Strugari-Zegrea, Gheorghe Ungureanu, Elena Apetri.

La rubrica „Cartea-Cronici” atrag atenţia consemnările lui Vasile Schipor „Revista Bucovinei”, şi „Zodia ciumei”. Tot acolo citim cu mare interes articolul „La „Zorile Bucovinei” arde în candela inimii amintirea artizanului Unirii” (Felicia Nichita-Toma), precum şi mărturiile lui Ciprian Bojescu „Vlăstar de refugiaţi”. Cititorul nu va trece cu vederea capitolul „Personalităţi bucovinene”, unde va găsi informaţii utile despre sora lui Mihai Eminescu, Aglaia Drogli (autor Octavian Voronca), Eusebiu Mandicevschi (autor Vladimir Acatrini), Modest Grigorcea (autor Rodica Zegrea), Doxachi Hurmuzachi (autor Veronica Todoşciuc).

Alcătuitorul almanahului, Dumitru Covalciuc, ne bucură şi cu o salbă de perle folclorice din colecţia sa. Volumul se încheie cu un pios „In memoriam” celui care a fost un iscusit maestru al cuvântului scris, susţinător şi promotor înflăcărat al românismului, animator cultural, jurnalist, istoric, folclorist şi un bun prieten, Dumitru Covalciuc.

Lansarea acestui volum al „Ţării Fagilor” a avut loc la Casa Naţională a Românilor din Cernăuţi, unde a fost exprimată ideea că cel mai frumos omagiu pentru Dumitru Covalciuc ar fi continuarea editării almanahului.

Octavian VORONCA, or. Cernăuţi

Lasă un răspuns