Printre tinerii interpreţi prezenţi la cea de-a XX-a ediţie a Festivalului Sărbătorilor de Iarnă „Florile dalbe”, care s-a desfăşurat la finele anului trecut la Cernăuţi, l-am întâlnit şi pe Cătălin Hlopina din satul Voloca, raionul Hliboca. Din discuţiile avute cu tânărul interpret am aflat că dânsul moşteneşte cu adevărat un costum popular care i-a aparţinut străbunilor săi.
„Acest suman care-l port i-a aparţinut străbunelului meu. Are o istorie mai veche. A fost puţin reparat. Am reuşit să adăugăm pe el câteva pietre preţioase. Strămoşii noştri pe vremuri îmbrăcau aceste sumane pe timp de iarnă. Această tradiţie a rămas până-n zilele noastre şi-n comuna Voloca. Şi astăzi oamenii mai îmbracă aceste sumane la Sărbătorile de Iarnă – Crăciunul, Sfântul Vasile. Sumanul este confecţionat din lână naturală şi cântăreşte destul de mult. Sumanul s-a păstrat foarte bine. Are aproape o sută de ani. În satul nostru Voloca asemenea sumane vechi sunt puţine de tot”, a menţionat Cătălin.
L-am rugat în continuare pe tânărul Cătălin Hlopina să se refere şi la cămaşa naţională, care este, de asemenea, originală în felul ei.
Cămaşa naţională a fost confecţionată de străbunica Felicia şi în întregime materialul este original. Deşi cămaşa a fost confecţionată mai târziu, însă după tehnologiile străvechi. Există maşini speciale cu ajutorul cărora se ţese această pânză, pe ea se cos diverse forme cu mărgele colorate. La femei cămăşile se confecţionează cu mărgele roşii sau alte culori deschise, care semnifică pacea, liniştea, iar la bărbaţi predomină culoarea verde, care simbolizează bărbăţia, puterea. În trecutul îndepărtat strămoşii noştri purtau aceste haine aproape în fiecare zi, doar că nu erau atât de mult împodobite cu pietricele ca în prezent. Ei aveau costume naţionale cusute cu aţă colorată. Mai târziu au recurs la împodobirea acestor costume naţionale care le îmbrăcau la Crăciun, Paşti şi la alte sărbători creştine.
– După cum se vede, Cătălin, şi brâul pe care-l porţi are o istorie mai îndepărtată… – Da, aşa este, a confirmat interlocutorul nostru. Brâul pe care-l port a rămas de la moşul meu. Este original, cusut fără mărgele. Brâul se poartă pe mijlocul corpului ca să sprijine cămaşa. Este confecţionat din lână. Brâul nu este împodobit prea tare, întrucât se observă destul de puţin, purtându-se sub suman. Traista pe care o port în spate e mai modernă. În trecut, traistele erau mai simple. Astăzi păstrătorii tezaurului folcloric împodobesc aceste traiste cu pietre preţioase, mărgele. Traista a fost confecţionată în anul 2013. Este un model nou. Principalul e că păstrează ornamentele vechi pe ea. Pe vremuri traistele aveau dimensiuni mai mari: acum, însă, pentru comoditate ele au dimensiuni mai mici. Izmenele care le port fac parte din acest complet întreg al costumului popular. Izmenele sunt confecţionate din pânză. Strămoşii noştri purtau pe vremuri opinci pe picioare. Astăzi, noi, artiştii amatori, purtăm pentru comoditate pantofi sau cizme. Să nu uităm de căciulă. Ea este făcută din piele de miel. Este de culore neagră şi se asociază foarte bine cu sumanul.
Înainte de a-i mulţumi tânărului Cătălin Hlopina pentru prezentarea costumului popular care-l poartă cu multă mândrie, el ne-a spus că în satul Voloca tinerii păstrează cu sfinţenie portul popular şi tradiţiile strămoşeşti, ceea ce înseamnă că tezaurul folcloric în această veche vatră românească va dăinui încă multă vreme.
Vitalie ZÂGREA