Din îndemnul inimii și datoriei creștine

Screenshot_1

În cimitirul din satul Băhrinești, raionul Hliboca, recent au fost renovate mormintele membrilor renumitei familii bucovinene Mandicevschi, fiind vorba de preotul Ioan Mandicevschi și rudele lui.

Ioan Mandicevschi a fost strămoș al renumitei pleiade de compozitori și profesori români din Bucovina, printre care Constantin Mandicevschi, autorul imnului Bucovinei „Cântă cucu-n Bucovina”, și compozitorul cu renume mondial, Eusebiu Mandicevschi.

Renovarea mormintelor a fost realizată de Societatea Bibliotecarilor Bucovineni, de familia Acatrini și de încă două familii de creștini-ortodocși din România.

Satul Băhrinești merită să fie vizitat de turiști români de pretutindeni pentru că păstrează memoria istorică a marilor reprezentanți ai neamului românesc, inclusiv ai celor din celebra familie Mandicevschi.

Familia Mandicenschi deține un loc deosebit în istoria culturală a Bucovinei și Cernăuțiului, numit „Viena Estului” sau „Ierusalimul de lângă Prut”. Referitor la originea familiei Mandicevschi astăzi se duc foarte multe discuţii, îndeosebi despre apartenența etnică, despre locul de unde au venit și unde s-au născut strămoșii acestei familii. Majoritatea cercetătorilor ucraineni, dar și Ilie Dugan în Albumul mare al Societăților Academice „Arboroasa” și „Junimea” din Cernăuți afirmă că această familie ar fi venit din Galiția și este de credință greco-catolică sau chiar de la Kiev, ca „o veche familie ortodoxă slavă de preoți”. Ce-i drept, aceste afirmații nu se bazează pe documente de arhivă sau, cel puțin, pe izvoare bibliografice. În lumina documentelor descoperite în ultima vreme, suntem tentați să susținem că aceste afirmații sunt greșite și nu corespund adevărului. Despre originea lui Vasile Mandicevschi, tatăl renumiților compozitori Eusebie, Gheorghe și Constantin Mandicevschi, s-a discutat mult. Cine era şi unde s-a născut? Unii sunt de părere că el a fost un preot uniat din Galiția, însă documente care să confirme această declarație nu există. E cunoscut faptul că Vasile Mandicevschi s-a născut în 1824 în satul Băhrineşti, județul Rădăuți, și a murit la 7 noiembrie 1896, la Cernăuți.

A urmat studiile teologice la Cernăuți, unde a învățat să cânte la flaut. După absolvirea Institutului Teologic, între anii 1847-1850, a fost hirotonit preot, apoi, în anul 1880, a fost numit exarh. Vasile Mandicevschi s-a căsătorit cu Veronica Popovici (Baloşescu), descendentă dintr-o veche familie de boieri din Moldova. Veronica Popovici (1834 -1881), fiica lui Constantin Popovici, profesor la Institutul Teologic din Cernăuți, era o mare amatoare de muzică şi o bună pianistă. Ea a fost sora renumitului savant, Eusebie Popovici, profesor universitar la Institutul Teologic din Cernăuți (a predat istoria bisericească) și a venerabilului arhimandrit Clement Constantin Popovici, care de asemenea a fost profesor universitar. Vasile și Veronica au avut opt copii: Aurora, Virginia, Maria, Ecaterina, Eusebie, Constantin, Erast și Gheorghe. Din actele de naștere, care se păstrează la Arhiva de Stat din Cernăuți, aflăm că Aurora, Virginia, Maria, Ecaterina, Constantin și Erast s-au născut în satul Băhrinești, iar Eusebie – la Cernăuți și nu la Molodia, cum spun unii cercetători, fiind botezat la vechea Biserică Sfântul Nicolae din Cernăuți, doar Gheorghe s-a născut în satul Molodia. Vasile Mandicevschi a fost paroh mai întâi în satul Băhrinești, un sat ortodox cu o vechime de aproape 600 de ani, apoi în alte sate românești cu populație ortodoxă, cum ar fi Molodia și Voloca pe Derelui. Tot în satul Băhrinești, în vechiul cimitir, este înmormântat bunicul renumiților compozitori, preotul Ioan Mandicevschi (1779-1853), tatăl lui Vasile. Din fondurile Arhivei de Stat din Cernăuți aflăm că Ioan s-a născut și a murit în satul Băhrineşti.

Astăzi este greu de spus când s-a născut părintele Ioan. Despre data morții avem înscrisul din Cartea de înregistrare a decedaților din satul Băhrineşti din anii 1843- 1890 unde la pagina 96, la numărul 57, este înregistrat că parohul Iwan Mandicevschi a murit la 18 iunie 1853 și a fost înmormântat la 20 iunie la vârsta de 72 de ani. În cimitirul vechi din satul Băhrineşti, unde este înmormântat părintele, pe cruce este scris în limba română (cu caractere chirilice) că parohul Ioan Mandicevschi a trecut la cele veşnice la vârsta de 75 de ani. Despre Ioan Mandicevschi găsim informații și în volumul Documente bucovinene, alcătuit de Teodor Balan, unde în documentul Băhrinești din 5 februarie 1814 sunt numiți unii proprietari ai satului: „Antohi Stroici lasă copiilor săi Gheorghe, Manolachi, Petrachi, Mihalachi și Niculai moșia sa Băhrinești”. Documentul se încheie cu următoarea afirmație: „La această dată m-am întâmplat și eu Iohan Mandetschewski pastor local”. Informații foarte prețioase despre alți membri ai renumitei familii: Vasile, Constantin, Erast, Ecaterina, Maria, Aurora și Virginia, găsim în fondurile Arhivei din Cernăuți, îndeosebi în cele care relatează istoria bisericii din satul Băhrinești. În revista bilingvă a Mitropoliei Bucovinei „Candela” din anul 1896 (p. 512-513), la rubrica „Cronică”, aflăm că Vasile Mandicevschi a oficiat serviciul divin în satele Băhrineşti şi Molodia timp de 46 de ani.

În anul 1873, arhiepiscopul Teofil Bendella l-a distins cu Brâul Roşu, iar în anul 1880, arhiepiscopul Silivestru Morariu Andrievici i-a acordat titlul de exarh. Peste puțin timp, Vasile Mandicevschi a fost ales egumen la Mănăstirea Putna, dar moare în 1896 şi nu a reușit să intre în această misiune.

Multe materiale despre familia Mandicevschi găsim în revistele şi ziarele românești din Cernăuți, apărute atât în perioada austriacă, cât și în cea românească, cum ar fi „Junimea Literară”, „Apărarea Națională”, „Gazeta Bucovinei”, „Candela”, „Făt-Frumos”, „Glasul Bucovinei” și altele. Date importante sunt consemnate și în unele publicații de limba germană și ucraineană. Din aceste publicații putem reconstitui adevărul istoric și recrea biografia reală a familiei Mandicevschi. În cimitirul ortodox din Cernăuți sunt înmormântați mai mulți membri ai acestei familii, pe mormintele cărora inscripțiile funerare sunt făcute de asemenea în limba română.

La Băhrinești, lângă mormântul lui Ioan Mandicevschi, se mai păstrează o cruce veche cu inscripția: „Această sfântă cruce s-au făcut și s-au așezat aice prin osârdie și cheltuiala Sf. Sale p. Ioan Mandicevschi paroh din Băhrinești, care este pomenire a tot neamul”. Este încă o demonstrare a faptului că familia Mandicevschi își are originile în satul Băhrinești din Bucovina. Considerăm că prezentarea fotocopiilor din documentele din Arhiva de Stat din Cernăuți, precum și din presa vremii, demonstrează veridicitatea datelor expuse în acest articol.

Vladimir ACATRINI

Lasă un răspuns