Jumătatea lui Cireşar ne prilejuieşte aduceri-aminte despre Mihai Eminescu, cel care ne-a făcut să ne simţim mândri că Dumnezeu ne-a plămădit din acelaşi neam cu el. La 15 iunie 1889 Eminescu a plecat doar cu trupul dintre noi, spiritul a rămas aici prin inegalabila-i operă.
De aceea, după cum a declarat academicianul Eugen Simion: „Ne întoarcem mereu la Eminescu, pentru că poezia lui nu s-a învechit”. Suntem la mijlocul lui iunie, iar aceasta înseamnă că ne aflăm în zilele eminesciene. Cu acest prilej în regiunea Cernăuţi, tradiţional, au loc im şir de manifestări comemorative dedicate celor 128 de ani de la trecerea la cele veşnicie a marelui Poet Mihai Eminescu. Pentru noi, românii din regiunea Cernăuţi, chipul Poetului nepereche este drapel şi scut, alinare şi izvor de apă vie pentru a reînvia de fiecare dată când simtem striviţi de roata nemiloasă a istoriei. De aceea, odată ce acest pământ a dat atâtea valori recunoscute în plan naţional, poate ar fi cazul să ne aplecăm cu mai multă atenţie asupra întregului nostru patrimoniu cultural şi să facem totul ce ne stă în puteri ca opera lor să ajungă în fiecare casă, la mima fiecăruia.