Experții spun că nu există motive pentru încetinirea procesului de ucrainizare în Ucraina. Dar Kievul va trebui să ajungă la un echilibru între intenția de a promova limba de stat și drepturile minorităților naționale.
După schimbarea puterii în Ucraina, au început să răsune declarații despre necesitatea revizuirii legislației în materie de limbă, inclusiv legea privind funcționarea limbii ucrainene ca limbă de stat și legea educației. Aceste legi au intrat deja în vigoare.
Inițiatorii acestor amendamente sunt atât unii parlamentari din opoziție, cât și din cei care formează majoritate parlamentară. În special, parlamentarul din facțiunea pro-prezidențială „Slujitorul Poporului” Maxim Bujanskii și deputat din partea facțiunii „Platforma de opoziție — pentru viață”, Oleg Voloșin au înregistrat un proiect de lege privind modificările regulamentului Parlamentului pentru a permite parlamentarilor să țină discursuri de la tribuna Radei Supreme în limba rusă și limbile altor minorități naționale.
Aceiași deputați sunt coautorii unui alt proiect de lege care prevede introducerea de modificări la legea educației. Proiectul de lege propune să fie restabilit dreptul copiilor minorităților de a obține în volum deplin studii în limba maternăÎntre timp, un sondaj realizat la sfârșitul lunii februarie de către Institutul Internațional de Sociologie de la Kiev a constatat că 33% dintre respondenți consideră că este necesar să ofere cetățenilor vorbitori de limba rusă dreptul de a primi educație școlară în limba rusă în toată Ucraina.
Într-un comentariu pentru Deutsche Welle, Taras Șmaida, expert linvistic și coordonator al mișcării publice „Spațiul Libertății” menționează că nici Guvernul ucrainean, nici Rada Supremă nu manifestă dorința de a schimba legislația lingvistică.
„Membrii comitetelor umanitare și pentru învățământ „Membrii comitetelor umanitare și educaționale au respins aceste proiecte, iar miniștrii de profil au declarat că nu este necesară revizuirea acestei legi», a declarat Șmaida într-un comentariu pentru DW.
Opinia sa este împărtășită și de reputatul politolog ucrainean Volodymyr Fesenko. El subliniază că reprezentantul partidului „Slujitorului Poporului” Maxim Bujanskii aparține opoziției interne a facțiunii și „el singur nu poate determină politica partidului”. „Prin urmare, șansele adoptării unor astfel de inițiative, cel puțin în această formă, sunt foarte mici», — a spus Fesenko.
Analistul politic subliniază că probabilitatea stopării procesului de ucrainizare „va deveni mai gravă” dacă o astfel de decizie va fi luată de Biroul Președintelui. Cu toate acestea, Fesenko este convins că aceasta nu este o prioritate pentru administrația lui Zelenskyi.
Acțiunile autorităților ucrainene în domeniul politicii lingvistice au stârnit o serie de critici din partea organizațiilor internaționale. Astfel, Comisia de la Veneția a declarat că legea privind limba ucraineană ca limbaăde stat creează motive pentru discriminarea minorităților naționale din Ucraina. În ceea ce privește legea educației, directorul Centrului European pentru Minorități, Tove Mullay, într-un comentariu pentru DW, spune „din păcate legea învățământului nu a fost sincronizată cu legea privind minoritățile naționale”.
„Legea educației a impus restricții pentru studiul limbilor minoritare și, prin urmare, este contrară legii minorităților naționale. Este pur și simplu o lege proastă care trebuie corectată», a subliniat Tove Mullay.
La rândul său, Volodymyr Fesenko susține că autoritățile ucrainene vor trebui să țină cont de observațiile partenerilor internaționali.
„Este vorba despre arta politicii, care în acest caz este de a echilibra interesele: cum urmează să fie consilidat statutul limbii ucrainene ca limbă de stat, iar pe de altă parte, să asigurăm drepturile lingvistice ale minorităților naționale», a explicat politologul.
Libertatea Cuvântului – www.lyberti.com