Elevii din clasele primare nu vor mai primi note la şcoală, iar durata lecţiilor în clasele 1-2 va fi redusă cu 5 minute. Ei vor fi notaţi cu inimioare, albinuţe şi alte simboluri. În plus, elevii din clasa întâi vor avea doar câte trei ore pe zi, iar clasa va fi formată din 25 de elevi. Acestea sunt prevederile unui nou proiect de lege care vizează reforma din învăţământ şi care a fost înaintat spre examinare în Parlament.
În acest mod, autorii proiectului de lege speră că elevii se vor concentra mai mult pe procesul de studii şi nu pe obţinerea notelor mari. Această iniţiativă a început să provoace dispute în rândul cadrelor didactice. Unii au o atitudine critică faţă de aceste inovaţii şi susţin că orice avaluare a cunoştinţelor îl motivează pe elev să înveţe mai bine. La urma urmei, dacă nu vor exista note, copiii vor înceta să mai înveţe, iar aceste schimbări ar avea efectul scontat în orice altă ţară, dar nu şi în Ucraina, susţin dascălii.
Multe ţări civilizate din lume au renunţat demult la note în învăţământul primar. În Norvegia, învăţământul primar cuprinde clasele 1-7, dintre care primul an este dedicat jocurilor educaţionale, învăţării alfabetului şi a altor abilităţi de bază. Nu există un sistem oficial de notare, totuşi învăţătorii scriu comentarii şi uneori pun note pentru a arăta progresul. În Finlanda, nu există note până în clasa a 5-a, în Suedia – până în clasa a 6-a, iar în Polonia elevii nu primesc note până în clasa a 3-a. În Germania, învăţământul primar durează, de obicei, 4 ani, după care părinţilor li se recomandă tipul de şcoală potrivit copilului pentru continuarea educaţiei. În primii doi ani, activitatea elevilor nu este notată, în schimb profesorii oferă evaluări cu privire la punctele tari şi punctele slabe ale fiecărui copil. În Elveţia, progresul elevilor din clasele primare este evaluat fie în baza notelor, fie în baza unor rapoarte de învăţare.