Fermierul Valentin FOCŞA, omul care sfințește locul

Screenshot_2

Pământul este bogăția țării, iar cei care știu să-l lucreze, să-l îngrijească sunt bogăția societății. Satul contemporan se bazează pe fermieri. Nu este o exagerare, ci realitatea zilelor de astăzi. Iar această realitate a demonstrat că prosperă acele localități sătești, care au fermieri prosperi.

Cerlena, localitate din raionul Noua Suliță, îl are pe domnul Valentin Focșa, care și-a adunat capitatul inițial, stând mai mulți ani la volanul mașinii, apoi s-a decis că creeze o gospodărie de fermier. A numit-o „Viața Nouă”, fiind ferm convins că la Cerlena, într-adevăr, va începe o viață nouă.

– Domnule Valentin, sunteți om de la țară, om al pământului și cred că atunci când ați hotărât să deveniți fermier, ați știut de la ce să începeți…

– Aceasta a fost în anul 2005 și am început de la ruinele fabricii de cărămidă din Cerlena. Această fabrică a fost construită prin anii 60 ai secolului trecut și prin anii 90, când s-a desființat colhozul local, a încetat și ea să funcționeze. Mi-am dat seama că este o bogăție dată de Dumnezeu satului nostru, de care trebuie să ne folosim din plin. Curioșii cercetători ai ținutului natal au găsit acolo obiecte din ceramică încă din epoca tripoliană. Iar actualii specialiști au determinat că rezervele carierei de argilă ne ajung pentru 150 de ani. În doi ani am pus fabrica „pe roate”, cum s-ar spune, și funcționează normal de la un sezon la altul. Avem multe comenzi și ne străduim ca până în iarnă să le îndeplinim. După sărbătorile de iarnă, ca de obicei, efectuăm lucrări de reparație, așa cere tehnologia. Mă gândesc ca în timpul apropiat să reconstruiesc cuptorul, mărindu-i capacitatea. Producem blocuri ceramice, foarte comode în construcție. Asigurăm cu ele șantiere de construire a blocurilor de locuit din Cernăuți. Acum a început construirea unui complex cultural sportiv în satul Răchitna și tot noi asigurăm cu cărămidă acest obiectiv.

– Și de la Fabrica de cărămidă ați ajuns la lucrarea cotelor de pământ, luate în arendă de la consăteni.

– Cerlena, spre deosebire de satele din jur, are mai mult pământ arabil. Nu stă pârloagă nici o palmă de pământ. La început am arendat și cote în satul vecin Coteleu. Partenerul meu de acolo a dorit să le lucreze de sine stătător. I-am dat posibilitate, dar a scăpat pământul în buruieni și nu s-a ales cu nimic. Acum mă roagă să-l primesc din nou în gospodăria mea. Am contracte de arendă cu 645 de proprietari ai cotelor de pământ, care dispun de circa 770 hectare. Imediat după încheierea secerișului, mă străduiesc să mă achit cu arendatorii. Anul acesta am plătit pentru fiecare cotă 1,2 tone de cereale, ceea ce echivalează cu circa 3 milioane grivne. Oamenii sunt mulțumiți.

– Câte locuri de muncă ați creat?

– Cam vreo 80. Pentru un sat aceasta este foarte bine. Cu timpul numărul lor pot să crească, fiindcă mă gândesc la perspectivele gospodăriei de fermier. Poate vor apărea niște proiecte avantajoase în ceea ce privește creșterea animalelor. Sunt pregătit și pentru aceasta.

– Știu că Gospodăria de fermier „Viața Nouă” alocă sume ponderabile în bugetul local, iar din anul 2005 până în prezent ați făcut mult pentru consolidarea infrastructurii satului.

– Finanțez unele lucrări de reconstrucție la școală, am asigurat efectuarea lucrărilor de reparație la fostul spital de sector, în prezent Ambulatoriul satului. Cu ani în urmă, când au fost inundațiile cele mari, am reparat capital trei poduri, iar toate drumurile din Cerlena au fost acoperite cu prundiș. Acord ajutor permanent și bisericii, și caselor de rugăciuni. Pe banii Gospodăriei „Viața Nouă” au fost iluminate ulița principală din sat și o altă uliță care duce spre Fabrica de cărămidă. Am acordat ajutor și localității Volnovaha din Donbas, iar Brigăzii 80 din Cernăuți i-am dat spre folosință un microbuz. Dacă Dumnezeu mi-a dat să am, mă împart și cu cei care au nevoie de un asemenea ajutor.

– La ce visează fermierul Valentin Focșa?

– Prin satul nostru curge un râuleț, Cerlena îi spune. El își are izvorul undeva în raionul Hotin și se varsă în Prut, adică este un afluent al Prutului. Trece prin teritoriile mai multor localități, dar numai la Cerlena trece prin mijlocul satului. Poate de aceea și poartă denumirea localității noastre. Și, iată, mă gândesc să-l curăț, căci este mâlit și năpădit de arbuști. Acest plan al meu coincide cu cel al conducerii Comunității Teritorial Unite Costiceni-Vancicăuți-Cerlena, creată în vara acestui an.

Vasile CARLAȘCIUC

Libertatea Cuvântului

Lasă un răspuns