În dimineaţa zilei de 8 februarie 1941, când autorităţile staliniste îi întemniţau pe mahalenii, participanţi la evenimentul sângeros de la Lunca, raionul Herţa, spre hotarul instalat de bolşevici la finele cireşarului se îndreaptă alt grup de bucovineni, dornici de libertate, numărând circa 40 de oameni. Lângă satul Tereblecea din raionul Hliboca, ei vor fi întâmpinaţi de gloanţele grănicerilor comunişti din Detaşamentul nr. 97 al Comisariatului Poporului pentru Afaceri Interne al URSS. În mijlocul acelora, care doreau să treacă în Patria istorică, se afla şi ţăranul Vasile Posteucă, născut în martie 1910, în localitatea Poieni-Bucovina, cu studii medii incomplete. Fiind rănit, este arestat şi aruncat în beciurile pline de groază ale închisorii cernăuţene. Conform deciziei nr. 56-S din 15 iulie 1942 a Comisiei Speciale de pe lângă Comisarul Poporului pentru Afaceri Interne al URSS, va fi privat de libertate pe un termen de 3 ani „pentru tentativa de trecere ilegală a frontierei de stat” şi închis în lagărul stalinist de muncă corecţională din oraşul Sverdlovsk, Federaţia Rusă. Au rămas mama, Zinaida, şi soţia, Elena, cu inimile sângerânde de durere şi nedreptate.
Pe data de 14 februarie va fi arestat de către grănicerii sovietici tânărul Mihai Cărăuşu, născut în 1924, în localitatea Târnauca, fostul judeţ Dorohoi al României, poseda studii primare. În ziua de 13 iunie 1941, Tribunalul Militar al Comisariatului Poporului pentru Afaceri Interne al URSS îl condamnă la 5 ani de detenţie „pentru trădarea patriei”. Rămân scumpii lui părinţi, Vasile şi Aglaia Cărăuşu, fără fiu.
Peste 2 zile, la 16 februarie, este încătuşat de reprezentanţii Direcţiei Regionale Cernăuţi a Comisariatului Poporului pentru Afaceri Interne al URSS învăţătorul Petru Gheorghian, născut în 1900, în localitatea Monastârea din România, cu studii superioare, locuitor al oraşului Cernăuţi. Fiind acuzat de către autorităţile regimului totalitar de „activitate subversivă”, va fi împuşcat în localul închisorii cernăuţene nr. 1, pe data de 28 iunie 1941, conform indicaţiilor călăului Meşik, fostul Comisar al Poporului pentru Securitatea de Stat al Republicii Sovietice Socialiste Ucrainene.
În ziua de 21 februarie este arestată Ecaterina Gusman, născută în 1898, în oraşul Cernăuţi, absolventă a şcolii primare. La 18 aprilie 1941, Tribunalul Militar al Armatei a 12-a a Districtului Militar Special Kiev o condamnă la 3 ani de lagăr „pentru trădarea patriei”. Tot în aceeaşi zi, în mâinile staliniştilor intră muncitorul Ion Gusman, născut în 1919, în acest frumos oraş de pe malul istoricului Prut, având studii primare. Primeşte 5 ani de detenţie. Al treilea condamnat devine cernăuţeanul Nicolae Gusman, născut în 1888. Moare pe data de 14 martie 1941, în închisoarea nr. 1 din Cernăuţi.
Peste 3 zile, va fi încătuşat de reprezentanţii organelor sovietice de represalii Vasile Brădoţeanu, născut în 1911, în localitatea Dorogoieşti din România, locuitor al oraşului Cernăuţi. Comisia Specială de pe lângă Comisarul Poporului pentru Afaceri Interne al URSS, pe data de 4 noiembrie 1942, îl condamnă la 5 ani de detenţie într-un lagăr stalinist de muncă corecţională „pentru activitate subversivă”.
A doua zi, staliniştii îl arestează pe muncitorul Mihai Dolinciuc, născut în 1912, în localitatea Dorneşti din România, stabilit cu traiul în Cernăuţi. Este acuzat şi el de „activitate trădătoare”. Odată cu declanşarea operaţiunilor militare între România şi Uniunea Sovietică, românul va fi transferat în Siberia. Închide ochii pentru totdeauna pe data de 8 noiembrie 1941, în blestematul lagăr bolşevic din regiunea Sverdlovsk, Federaţia Rusă.
Petru GRIOR
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com