Înălțarea Sfintei Cruci sau Ziua Crucii este prăznuită la 27 septembrie (stil vechi). În această zi se sărbătoresc două evenimente deosebite. Primul este descoperirea Crucii pe care a fost răstignit Mântuitorul Iisus Hristos şi înălţarea ei solemnă de către Episcopul Macarie al Ierusalimului. Cel de-al doilea eveniment din istoria Sfintei Cruci este aducerea sau întoarcerea Crucii de la perşii păgâni, în anul 629.
Sfântul împărat Constantin cel Mare (306-337) trăia cu dorinţa de a afla Crucea pe care fusese răstignit Mântuitorul şi a trimis-o la Ierusalim pe mama sa, împărăteasa Elena. În decursul timpului însă, peste locul unde se spunea că se afla îngropată Crucea, fusese construit un templu păgân. După dărâmarea acestuia şi săparea în adâncime, au fost găsite trei cruci, iar alături de ele o inscripţie pe care scria „Iisus nazarineanul, regele iudeilor”. Neştiind însă care este crucea pe care fusese răstignit Hristos, au fost puse pe rând deasupra unui mort care, la atingerea uneia dintre cele trei cruci, a înviat şi s-a ridicat viu. Şi o femeie bolnavă de moarte, mergând la ea patriarhul cu împărăteasa şi aducând crucile, peste care a fost pusă crucea Domnului, îndată s-a sculat sănătoasă.
Astfel, prin aceste minuni, a fost identificată Crucea pe care fusese răstignit Iisus Hristos. Datorită mulţimii de oameni care doreau să vadă crucea, împărăteasa Elena împreună cu patriarhul Macarie au înălţat-o în văzul tuturor. Sfântul Constantin cel Mare a zidit în acel loc o biserică, Biserica învierii Domnului.
* Înălțarea Sfintei Cruci – zi de post. Spre deosebire de alte praznice împărăteşti, Înălţarea Sfintei Cruci se serbează cu post, pentru că ne aduce aminte de Patimile şi de Moartea Mântuitorului.
* În unele zone viticole începe culesul viilor. Se mai păstrează obiceiul ca preotul parohiei să sfinţească via şi butoaiele cu vin, pentru ca şi în anul viitor gospodarul să se bucure de o recoltă bogată.
* „Strugurii lui Dumnezeu” nu se culeg. Strugurii din ultima tufă de vie nu se culeg; ei sunt păstraţi ca ofrandă pentru păsările cerului şi de aceea se numesc în limbaj popular „Strugurii lui Dumnezeu”. În podgorii se fac focuri şi podgorenii sărbătoresc rodul noii recolte cu bucate alese, cu muzică şi băutură.
* Se bat nucii şi se adună ramurile de alun. În această zi se bat nucii în gospodăriile în care ritualul nu a fost împlinit de Sfântă Măria Mică. Tot acum, se adună din păduri şi ramurile de alun. Tradiţia spune că atunci când sunt recoltate în Ziua Crucii, ramurile acestea primesc puteri miraculoase şi sunt unelte folositoare fântânarilor care vor să depisteze noi izvoare subterane.
* Nu se mănâncă usturoi, nuci, prune şi pepeni. În această zi nu se mănâncă usturoi, nuci, prune sau pepeni, alimente ale căror miez se aseamănă cu o cruce.
* Florile de busuioc sfințit alină durerile. Florile de busuioc sfinţit alină durerile, chiar şi migrenele puternice sau durerile de dinţi. Busuiocul se pune şi în vasele cu apă pentru păsări, în perioada epidemiilor pentru a le ocroti de boală.
Prognoze meteorologice
* Când cocorii se pregătesc de plecare este un semn că va fi vreme rece.
* Dacă tună în această zi, va fi o toamnă lungă. În schimb, dacă se adună un cârd de ciori gălăgioase, va cădea brumă. *Ziua Crucii vesteşte că vara s-a sfârşit şi toamna îşi intră în drepturi.