Anul 1404. Domnul Moldovei, Alexandru cel Bun (1400–1432) reînnoieşte tratatul încheiat, în 1402, cu regele Poloniei, promiţându-i ajutor împotriva tuturor duşmanilor, fără excepţie. Alexandru cel Bun, fiul lui Roman I (decedat la 1 ianuarie 1432), a fost domnul Moldovei între anii 1400 – 1432, succedându-i la tron lui Iuga Ologul, care a fost îndepărtat de către Mircea cel Bătrân.
Anul 1714. Dimitrie Cantemir a devenit primul român, membru al unui înalt for ştiinţific internaţional (Academia din Berlin). Dimitrie Cantemir (1673-1723) a fost domnul Moldovei în două rânduri (martie-aprilie 1693 și 1710 – 1711) și un mare cărturar al umanismului românesc. Printre ocupațiile sale diverse s-au numărat cele de enciclopedist, etnograf, geograf, filozof, istoric, lingvist, muzicolog și compozitor. A fost membru al Academiei de Științe din Berlin. George Călinescu îl descria drept „un erudit de faimă europeană, voievod moldovean, academician berlinez, prinț moscovit, un Lorenzo de Medici al nostru”.
Anul 1860. S-a născut Assan Bazil, inginer şi explorator român, membru al Societăţii geografice române, primul român care a efectuat o călătorie în jurul Pământului. A fost şi deţinătorul automobilului cu nr. 1 din Bucureşti. Bazil G. Assan (1860-1918) în 1897 a întreprins o călătorie în regiunile polare nordice, în Insula Urșilor și arhipelagul Svalbard, unde a făcut cercetări geologice și asupra florei și faunei. În 1899 a făcut o călătorie pe ruta Constantinopol – Alexandria – Ceylon – Nagasaki – Tokyo – Yokohama – San Francisco – New York – Londra, fiind astfel prima călătorie a unui român în jurul lumii.
Anul 1867. În sesiunea din august a Societăţii Literare Române, s-a hotărât schimbarea denumirii în Societatea Academică Română şi a fost ales primul ei preşedinte – Ion Heliade Rădulescu. Ion Heliade-Rădulescu (1802-1872) a fost scriitor, filolog și om politic român, membru fondator al Academiei Române și primul său președinte, considerat cel mai important ctitor din cultura română prepașoptistă.
Anul 1883. S-a născut Pantelimon Halippa. Pantelimon (sau Pan) Halippa (1883-1979) a fost un publicist și om politic român basarabean, unul dintre cei mai importanți militanți pentru afirmarea spiritului românesc în Basarabia și pentru unirea acestei provincii cu România.
A fost președintele Sfatului Țării care a votat unirea în 1918. A ocupat funcții de ministru în diferite guverne. A fost persecutat politic de regimul comunist și închis la Sighet. Membru corespondent al Academiei Române exclus în 1948, repus în drepturi în 1990.
Anul 1913. La staţiunea balneară montană Surami din Georgia, la vârsta de 42 de ani, a încetat din viaţă Lesea Ukrainka (Larisa Kosaci-Kvitka), eminentă scriitoare ucraineană, activistă publică. Lesea Ukrainka, fiind prietenă cu scriitoarea bucovineană, Olga Kobyleanska, a vizitat de câteva ori Cernăuţiul, a poposit şi la Gura Humorului, în sudul Bucovinei.
Anul 1914. A început Primul Război Mondial. Germania a declarat război Rusiei şi peste două zile au început acţiunile de luptă împotriva Franţei. Primul Război Mondial a fost prima conflagraţie de proporţii planetare, la care au participat 38 de state din cele 59 declarate independente la acea vreme. La război au fost mobilizate 73,5 milioane de persoane, au murit 10 milioane şi au fost răniţi 20 milioane de militari. Acest conflict a avut o influență decisivă asupra întregii istorii a secolului al XX-lea.
Anul 1917. S-a încheiat Bătălia de la Mărăşti – parte a Primului Război Mondial. Bătălia de la Mărăşti a fost una din principalele bătălii desfășurate pe teritoriul României în timpul Primului Război Mondial. S-a desfășurat între 11/24 iulie 1917 și 19 iulie/1 august 1917 și a fost o operațiune ofensivă a armatei române și armatei ruse cu scopul de a încercui și distruge Armata a 9-a Germană.
Anul 1921. La Haga a fost creată Curtea Internaţională de Justiţie. Curtea Internațională de Justiție este principalul organ judiciar al Națiunilor Unite. Ea are sediul în Palatul Păcii de la Haga, Țările de Jos. Principalele sale funcții legale sunt soluționarea litigiilor prezentate de către statele membre și de a da avizele legale cu privire la întrebările adresate de către organele autorizate în mod corespunzător internaționale, agențiilor și a Adunării Generale a ONU.
Anul 1943. A încetat din viaţă, la Viena, arhitectul Horia Creangă (nepotul lui Ion Creangă). A proiectat, printre altele, imobilul ARO din Bucureşti, hotelul ARO din Braşov, teatrul Giuleşti din Bucureşti, precum şi clădirile Fabricii de locomotive „Malaxa”. După proiectul lui Horia Creangă la Cernăuţi a fost construit Palatul Naţional al Românilor, situat pe actuala Piaţă Teatrală.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com