Anul 330. A fost inaugurat solemn de împăratul Constantin cel Mare, pe locul vechii colonii greceşti Byzantion, care data din sec VII î.e.n., oraşul Constantinopol, ca noua capitală a Imperiului roman de Răsărit. Numele acestei noi capitale a fost inițial Nova Roma („Noua Romă”), dar ulterior a fost încetăţenită denumirea Konstantinoúpolis („orașul lui Constantin”). În anul 1453 oraşul a trecut sub stăpânire turcească, fiind redenumit de otomani Istanbul. A fost sfârşitul existentei Imperiului Bizantin.
Anul 1886. A fost inaugurată, în faţa Universităţii din Bucureşti, statuia cărturarului iluminist Gheorghe Lazăr, fondatorul primei scoli în limba română din Bucureşti. Monumentul de marmură este opera sculptorului Ion Georgescu, viitorul profesor al lui Constantin Brâncuşi, la mai mult de o jumătate de secol de la moartea lui Lazăr.
Anul 1913. S-a născut la Cernăuţi actriţa şi profesoara de actorie din România, de origine evreiasca, Beate Fredanov. Beate (Friedmann) Fredanov (1913-1997) a absolvit Academia de Muzică şi Artă Dramatică din Viena (promoţia 1933). A fost distinsă cu Ordinul Meritul Cultural clasa a III-a (1967), „pentru merite deosebite în domeniul artei dramatice”. A interpretat roluri în filmele „Fii cuminte, Cristofor !”(1967), „Trecătoarele iubiri” (1974), „Bietul Ioanide”(1980).
Anul 1934. A murit la Paris, lingvistul şi folcloristul Lazăr Şăineanu (pseudonimul lui Lazar Schein), stabilit în Franţa în anul 1901. Lazăr Șăineanu (1859-1934) a fost un lingvist și folclorist român, de origine evreiască (numele de familie la naștere – Eliezer Schein). Este autorul unor valoroase lucrări despre limba şi folclorul român. A fost asistentul la catedră al lui Bogdan Petriceicu Haşdeu. Lazăr Șăineanu și Moses Gaster au continuat cercetarea lui Haşdeu în domeniul folclorului comparat. În scrierea sa „Basmele românilor”, premiată la concursul publicat de Academia Română în 1894, Lazăr Șăineanu a deosebit trei mari tipuri de basme: basme pur fantastice, basme etico-fantastice și basme religioase. Este autorul unui important dicționar enciclopedic – „Dicționar universal al limbii române” (1896) și al unor studii de lingvistică franceză. A inițiat cercetări de stilistică privind studierea argoului românesc, pornind de la studii ale argoului limbii franceze.
Anul 1955. Au început lucrările Conferinţei de la Varşovia, în cadrul cărora a fost creat Tratatul cu acelaşi nume. Pactul de la Varșovia sau Tratatul de la Varșovia, numit în mod oficial Tratatul de prietenie, cooperare și asistență mutuală, a fost o alianță militară a țărilor din Europa Răsăriteană și din Blocul Răsăritean, care voiau să se apere împotriva amenințării pe care o percepeau din partea alianței NATO (care a fost fondată în 1949). Crearea Pactului de la Varșovia a fost grăbită de integrarea Germaniei de Vest „remilitarizată” în NATO prin ratificarea de către țările occidentale a Înțelegerilor de la Paris. Tratatul de la Varșovia a fost inițiat de către Nikita Hrușciov în 1955 și a fost semnat la Varșovia pe 14 mai 1955. Pactul și-a încetat existența pe 3 martie 1991 și a fost în mod oficial dizolvat la întâlnirea de la Praga, pe 1 iulie 1991.
Anul 1968. A început construcția primului autoturism românesc, „Dacia”. Uzina a fost construită începând cu anul 1966 într-un timp record de un şi jumătate şi avea o capacitate de producţie de 55.000 de automobile pe an. În cinstea zilei de 23 august 1968 a început şi producţia de serie. „Dacia 1100” a fost primul model de autoturism produs de producătorul român de automobile Dacia S.A.. Modelul a fost comercializat între anii 1968 și 1971 și a fost un model intermediar până la intrarea în producție a modelului 1300.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com