Anul 1848. Revoluționarii moldoveni refugiați în Transilvania elaborează, la Brașov, programul-legământ „Prințipiile noastre pentru reformarea patriei“. El prevedea desfiinţarea servituţilor feudale şi împroprietărirea ţăranilor fără despăgubire, desfiinţarea privilegiilor boiereşti şi egalitatea în faţa legii, unirea Moldovei şi a Ţării Româneşti. Programul era influenţat de „Petiţiunea naţionala” votata de Adunarea naţională de la Blaj. În Moldova, mișcarea revoluționară a avut un caracter pașnic, ea mai fiind denumită în epocă și revolta poeților și s-a concretizat printr-o petiție în martie 1848 și printr-un program în august 1848. Petiția-proclamațiune cuprindea 35 de puncte și a fost redactată, de către Vasile Alecsandri, la o întrunire a tinerilor revoluționari moldoveni care a avut loc la hotelul Petersburg din Iași, cu știrea domnitorului Mihail Sturdza, în data de 27 martie. Această „petițiune a boierilor și notabililor moldoveni” avea un caracter moderat datorită atitudinii rezervate a principelui Sturdza, care era presat de prezența trupelor ruse la graniță. Simțind pericolul unei mișcări și în Moldova, sub influența celor de afară, domnitorul însuși le-a cerut petiția. Cu toate că memoriul lor nu cuprindea decât reforme moderate, mai mult de ordin administrativ și cultural, în conformitate cu Regulamentul Organic, domnitorul l-a folosit ca pretext pentru arestarea conducătorilor mișcării. Aceștia urmau să fie trimiși în Turcia, însă au reușit să-i cumpere pe cei care trebuiau să-i treacă Dunărea. Apoi au reușit să plece în Transilvania, de unde au trecut în Bucovina. În vara lui 1848 se aflau în Bucovina – și mai ales în Cernăuți – circa 50 de fruntași ai tineretului revoluționar moldovean, printre care Alexandru Ioan Cuza, C. Negri, D. Canta, Vasile Alecsandri, Al. Russo. Acestora li s-a adăugat și Mihail Kogălniceanu, care avusese un conflict cu fiul domnitorului. În august 1848 este redactat un program în 36 de puncte, care a fost publicat de Kogălniceanu sub titlul „Dorințele partidei naționale din Moldova“. Acest program se deosebea radical de petiția din martie, fiind împotriva Regulamentului Organic și a protectoratului țarist. Se cereau, printre altele egalitate politică și civilă, instrucțiune gratuită, împroprietărirea țăranilor și se încheia cu o dorință arzătoare – unirea Moldovei cu Muntenia.
Anul 1936. S-a născut pictorul ucrainean, Ivan Marciuk, artist plastic popular din Ucraina, laureat al Premiului Naţional „T. Şevcenko”. Este autorul a circa patru mii de lucrări, executate cu aplicarea a nouă tipuri de tehnică. În anul 2007 el a fost inclus de ziarul britanic „The Daily Telegraph” în rating-ul celor 100 de geniilor contemporaneităţii.
Anul 1967. La Chișinău, RSS Moldovenească, s-a stins din viață poetul Liviu Deleanu (Lipa Cligman). S-a născut la 8 februarie 1911, la Iaşi, România, şi este un poet liric, stilist remarcabil şi mânuitor iscusit al cuvântului. Talentul liric al scriitorului s-a manifestat în chip strălucit în poeziile de dragoste, întemeiate pe sentimente sincere, exprimate cu o măiestrie aleasă. Măiestria literară a lui Deleanu constă nu numai în abordarea ingenioasă, amplă şi profundă a unor subiecte, teme, probleme de mare interes şi importanţă, ci şi în evocarea subtilă a unor sentimente gingaşe, în recrearea unei atmosfere favorabile dezvăluirii acestor sentimente. Un domeniu specific de manifestare a măiestriei lui Liviu Deleanu îl constituie sonetul.
La 12 mai este marcată Ziua Internaţională a Asistentelor Medicale. Astăzi, asistentele medicale sunt recunoscute ca profesionişti calificaţi, dar nu a fost dintotdeauna aşa. La începutul secolului al XIX-lea, asistentele medicale nu aveau de obicei niciun fel de pregătire şi nu erau plătite. Florence Nightingale a fost aceea femeie care a schimbat toate acestea. La 12 mai este ziua de naştere a asistentei medicale Florence Nightingale, considerată fondatoarea asistentei medicale moderne. Florence Nightingale a fost nu numai prima infirmieră modernă, dar şi un statistician important. Datorită ambiţiei şi devotamentului de care a dat dovadă, spitalele secolului al XIX-lea s-au transformat în instituţii de tratament adecvate, dotate din punct de vedere sanitar şi cu personal de specialitate gata oricând să îngrijească bolnavii. Datorită altruismului şi personalităţi sale, Florence Nightingale şi-a consacrat întreaga viaţă ajutorării bolnavilor din spitale.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com