Anul 490 î.e.n. A avut loc Bătălia de la Marathon. Atenienii şi plateenii, conduşi de Miltiade, au obţinut o strălucită victorie asupra armatei persane. A fost un episod hotărâtor din cadrul Războaielor medice, fiind prima dată când perșii au fost înfrânți decisiv într-o bătălie deschisă. Bătălia de la Maraton a marcat sfârșitul primei invazii a perșilor în Grecia, aceștia fiind siliți să se retragă în Asia. Deși războaiele dintre greci și perși au continuat, cu unele întreruperi, încă mulți ani, bătălia de la Maraton a demontat mitul invincibilității persane, pregătind terenul pentru următoarele bătălii victorioase ale grecilor, de la Salamina și Plateea. Legenda spune că Phidippides, un soldat atenian, a alergat distanța de 42 de kilometri de la câmpul de luptă de la Marathon până la Atena, pentru a anunța victoria asupra perșilor. În momentul în care a ajuns, a strigat: Nenikikamen (Am învins !), după care a murit pe loc, răpus de oboseala. De la Maraton îşi are originea numele probei de atletism, care consta în alergarea pe o distanta de 42,195 kilometri.
Anul 1591. Aron Tiranul a devenit pentru întâia dată domn al Moldovei. Faptul este menționat într-o scrisoare trimisă dogelui Veneției de către ambasadorul său la Poarta Otomană. În scrisoare se menționează că a fost ales pe scaunul Moldovei după o mare concurență fiind favoritul regelui Angliei. A fost domnitor al Moldovei: 12 septembrie 1591 – iunie 1592 și 18 septembrie 1592 – 24 aprilie 1595. Boierii l-au numit „cel Cumplit”. Aron Tiranul a fost fiul nelegitim al lui Alexandru Lăpuşneanu, deci, descendent al ilustrei dinastii princiare a Muşatinilor. A ajuns la domnie din rândaș, cumpărând tronul cu 1 milion de galbeni.
Ca să-și plătească datoriile, a scos dări noi. Cronicile spun că Aron Tiranul „prăda” țara, că agenții care strângeau dările erau însoțiți de turci și că la urmă a dat ordin ca să se ia de la tot omul câte un bou, iar pentru cei care nu aveau, se lua de la alții. De aceea, țara se răscoală, iar Aron o potolește cu cruzime. În acel moment Poarta îl mazilește (1592), dar, datorită rugăminților creditorilor săi, este numit din nou domn. Săturat de jafurile turcilor, îndemnat și de Papă ca să rupă relațiile cu aceștia, Aron a fost convins de Mihai Viteazul să se alăture alianței creștine la 5 noiembrie 1594. La această Ligă Sfântă în centrul căreia se afla împăratul german Rudolf al II-lea, aderase și principele Transilvaniei, Sigismund Bathory.
Mișcarea împotriva turcilor a început în aceeași zi și la Iași și la București, pe 13 noiembrie 1594. A curățat țara de otomani și a atacat cetățile de la Dunăre, luând și Dobrogea în 1595. Cu toate că Aron Vodă făcea parte din coaliția anti-otomană și și-a îndeplinit sarcinile în acest sens, Sigismund Bathory neîncrezător, pune la cale un complot împotriva lui. Pentru aceasta s-a folosit și de Răzvan, fostul hatman al lui Aron Vodă, care acum era șeful gărzii ungurești.
Aron a fost prins de oștile transilvănene și închis cu toată familia la Vințu de Jos, Alba în mai 1595, unde a și murit în iunie 1597. Este îngropat în biserica lui Mihai Viteazul din Alba Iulia. Locul pe tron a fost luat de Răzvan, care ca domnitor și-a luat și numele de Ștefan. Supranumele de „Tiranul”, cu care apare în istoriografia noastră actuală, i-a fost fixat definitiv de către principele-cărturar al neamului românesc, Dimitrie Cantemir. Desfrânarea sa, la care se adăuga fiscalitatea excesivă promovată de el, au făcut ca imaginea acestui domn în epocă şi peste timp să aibă mult de suferit.
Anul 1919. A fost emis Decretul – lege privind înfiinţarea Universităţii Regele Ferdinand din Cluj. Primul rector a fost Sextil Puşcariu. Universitatea maghiara din Cluj se refugiază la Szeged. În aceiaşi zi, Consiliul Dirigent al Transilvaniei emite un Decret-lege pentru reforma agrara si introducerea votului universal. Prin decretul regal nr. 4090 din 12 septembrie 1919 Universitatea Franz Joseph din Cluj a fost transformată cu începere din ziua de 1 octombrie 1919 în universitate românească, cu patru facultăți: Drept, Medicină, Litere și Filozofie, Științe. Profesorii și studenții maghiari s-au refugiat pentru trei semestre la Budapesta, apoi la Szeged. În 1927, după moartea regelui Ferdinand, Universitatea din Cluj adoptă oficial numele regelui, și devine Universitatea Regele Ferdinand I din Cluj. În toamna anului 1940 Universitatea Ferenc József din Szeged s-a întors la Cluj, iar Universitatea Regele Ferdinand s-a refugiat la Sibiu și Timișoara, unde a funcționat fără întrerupere până în anul 1945. După revenirea la Cluj a funcționat până în anul 1948, când a devenit Universitatea Victor Babeș.
Anul 1920. La Anvers, la Jocurile Olimpice de vară, este arborat pentru prima dată steagul olimpic cu cinci inele, reprezentând cinci continente.
Anul 1944. La Moscova, a fost semnată Convenţia de armistiţiu dintre guvernul român şi guvernele Naţiunilor Unite, în condiţiile dictate de URSS, prin care se consfinţea starea de fapt a ieşirii României din războiul cu Aliaţii occidentali şi URSS şi întoarcerea armelor împotriva Germaniei naziste. Reprezentanţii Guvernului şi Înaltului Comandament Român la Moscova au fost: Ministrul de Stat şi Ministrul de Justiţie L. Patraşcanu, Ministrul Subsecretar de Stat al Afacerilor Interne, Adjutantul Majestăţii Sale Regelui României, General D. Dămăceanu, Principele B. Stirbey şi domnul G. Popp, având depline puteri. Reprezentantul Înaltului Comandament Aliat (Sovietic) a fost Mareşal al Uniunii Sovietice R. Ya. Malinovski, deplin împuternicit pentru aceasta de către Guvernele Uniunii Sovietice, Regatului Unit şi Statelor Unite ale Americii. După lovitura de stat de la 23 august şi până la 12 septembrie 1944, în absența unui armistițiu semnat, trupele sovietice au tratat în continuare pe români drept inamici, un număr de 114.000-160.000 de soldați români fiind luați prizonieri de război de către sovietici fără luptă, ca urmare a ordinului de încetare a focului dat de rege. Aceştia au fost trimiși pe jos în lagăre din Uniunea Sovietică, aproximativ o treime dintre ei murind pe drum. La articolul 16, Convenţia prevedea scoaterea din circulaţie a tuturor publicaţiilor fasciste şi legionare, pretext pentru regimul comunist de a scoate din circuitul public privat texte importante referitoare la unitatea statului român, la tradiţiile româneşti, ori la românii din alte ţări. Pe lista autorilor interzişi figurau mari nume ale culturii noastre naţionale cum ar fi Gheorghe Şincai, Nicolae Iorga, Mihai Eminescu, Mircea Eliade şi chiar marele dramaturg de origine evreiasca, Mihail Sebastian.
Anul 1959. S-a lansat misiunea sovietică „Luna 2”, prima navă care a atins suprafața lunară.
Anul 2007. ÎPS Daniel (numele de mirean Dan Ilie Ciobotea, născut la 22 iulie 1951) a fost validat în funcţia de patriarh al Bisericii Ortodoxe Române.
(V.K).
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com