Anul 1848. După abdicarea domnitorului Gheorghe Bibescu, domnul Ţării Româneşti (1842-1848), si plecarea acestuia la Braşov, s-a format la Bucureşti un Guvern provizoriu (mitropolitul Neofit – preşedinte, Ion Heliade Rădulescu, Chrisian Tell, Ştefan Golescu, Gheorghe Magheru, Gheorghe Scurtu, Ion Odobescu, Nicolae Golescu, Ion Câmpineanu, Constantin N. Filipescu, Ion Voinescu II – membri; Nicolae Bălcescu, C. A. Rosetti, Al. G.Golescu-Negru şi I. C. Brătianu – secretari). A fost adoptat ca drapel naţional tricolorul. Gheorghe Bibescu (1804-1873) domn în Țara Românească în perioada 1 ianuarie 1843 – 13/25 iunie 1848.
Anul 1878. A început Tratatul de la Berlin (13 iunie – 13 iulie 1878). A fost o întâlnire a principalelor puteri europene ale vremii și reprezentanți ai Imperiului Otoman. Congresul s-a desfășurat în urma conflictului dintre Imperiul Țarist și cel Otoman (1877-1878) și a avut drept scop principal reorganizarea Țărilor Balcanice. Cancelarul Otto von Bismarck a fost cel care a încercat să echilibreze balanța între interesele divergente avute în zonă de Imperiul Britanic, Imperiul Austro-Ungar și Imperiul Rus. Congresul de la Berlin consacră recunoașterea internațională diplomatică a independenței de stat, pe care România și-o proclamase cu un an mai înainte. Enormă importanță prezintă faptul că, prin înlăturarea atât a suzeranității otomane, cât și a tutelei marilor puteri garante, România și-a dobândit egalitatea juridică cu toate statele suverane.
Anul 1979. A decedat Anatoli Kuzneţov, scriitor şi disident politic sovietic. El s-a născut la 18 august 1929 în Kiev. În decursul a doi ani de ocupaţie germană a Kievului a fost martorul evenimentelor care au avut loc în oraş. Pe ascuns făcea notiţe în jurnal, care apoi au stat la baza romanului „Babii Iar”. Abia după moartea lui Stalin, Anatoli Kuzneţov, ca persoană aflată în timpul războiului pe teritoriul ocupat de fascişti, a putut să înveţe la Institutul de Literatură. În anul 1966 a hotărât să publice amintirile sale despre viaţa din Kievul ocupat. Înainte de a-şi publica romanul „Babii Iar”, Anatoli Kuzneţov s-a confruntat cu mai multe obstacole. Deşi a fost aprobat de Secţia ideologică a Comitetului Central al PCUS, romanul a fost editat în variantă prescurtată. În vara anului 1969 Anatoli Kuzneţov a plecat într-o deplasare de creaţie la Londra, unde a cerut azil politic. Cererea lui a fost satisfăcută. În anul 1970 a fost publicat textul deplin al romanului „Babii Iar”. Din noiembrie 1972 Anatoli Kuzneţov a activat la Punctul de corespondenţi de la Londra al Postului de radio „Libertatea”.
Anul 2014. Trupele ucrainene eliberează oraşul Mariupol, important port la Marea Azov şi centru industrial, ocupat temporar de insurgenţii proruşi.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com