Anul 1836. Domnul Țării Românești, Alexandru Ghica, instituie ca monedă a țării, leul, unitate teoretică de cont, echivalentul a 60 de parale. În secolul al XVII-lea, în statele românești se foloseau ca monedă taleri olandezi („Lowenthaler”) care aveau gravat pe revers un leu rampant (ridicat în două labe). Chiar și după ieșirea din uz a talerilor (pe la 1750) numele de leu a fost păstrat ca termen generic pentru bani.
Anul 1848. O delegaţie a românilor ardeleni a înaintat Curţii vieneze „Memoriul poporului român din Transilvania” – document adoptat de cea de-a III-a Adunare naţionala de la Blaj.
Anul 1987. S-a definitivat protocolul de la Montreal, un tratat internațional pentru protejarea stratului de ozon prin interzicerea fabricării unor substanțe dăunătoare acestuia. Protocolul de la Montreal asupra Substanțelor care Distrug Stratul de Ozon (un protocol al Convenției de la Viena pentru Protejarea Stratului de Ozon) este un tratat internațional conceput pentru a proteja stratul de ozon prin oprirea treptată a producției mai multor substanțe considerate a fi responsabile pentru distrugerea sa. Tratatul a fost deschis pentru semnare la 16 septembrie 1987 și a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1989, după care a avut loc, în mai 1989, o primă întâlnire de evaluare a sa la Helsinki. De atunci, el a fost revizuit de șapte ori, în 1990 (Londra), 1991 (Nairobi), 1992 (Copenhaga), 1993 (Bangkok), 1995 (Viena), 1997 (Montreal) și 1999 (Beijing). Se speră că, dacă se respectă tratatul, stratul de ozon se va reface complet până în 2050. Datorită adopției și punerii sale în aplicare pe scară largă, protocolul a devenit un exemplu excepțional de cooperare internațională, despre care Kofi Annan a afirmat că este „poate cel mai de succes acord internațional de până azi”. El a fost ratificat de 196 de state.
Anul 2000. A încetat din viaţă poetul Ioan Alexandru (Ion Şandor). Ioan Alexandru (1941-2000) a fost poet, publicist, eseist și om politic român. După 1989 s-a implicat în politică. A fost membru fondator și vicepreședinte al PNȚCD, deputat în legislatura 1990-1992 și senator PNȚCD de Arad în legislatura 1992-1996. În legislatura 1990-1992 a fost membru în grupul de prietenie cu Polonia. Este autorul volumelor „Viaţa deocamdată”, „Infernul discutabil”, „Vămile pustiei”, „Imne”.
Anul 2004. Rămăşiţele pământeşti ale domnitorului Şerban Cantacuzino şi ale câtorva dintre urmaşii săi, au fost reînhumate în pronaosul bisericii mănăstirii Cotroceni.
Șerban Cantacuzino 1640-1688) a fost domnul Țării Românești între 1678 și 1688. Era membru al ilustrei familii de origine bizantină a Cantacuzinilor, fiind fiul postelnicului Constantin Cantacuzino și frate al marelui cărturar stolnicul Constantin Cantacuzino. În calitate de conducător al statului muntean aflat sub vasalitatea turcilor, a participat alături de armatele otomane la asediul Vienei din 1683. A negociat însă cu imperialii trecerea Țării Românești în tabăra creștină, năzuind la poziția de protector al creștinilor din peninsula Balcanică, habsburgii promițându-i tronul imperial al unui Constantinopol eliberat de păgâni. După moarte a fost succedat în domnie de Constantin Brâncoveanu.
Anul 2008. A murit Dan Horia Mazilu, istoric literar (considerat unul dintre specialiştii cei mai profunzi ai formelor şi dinamicii literaturii române vechi), scriitor, traducător, membru corespondent al Academiei Române din 2001 (fost director general al Bibliotecii Academiei).
Anul 2014. Rada Supremă a Ucrainei şi Parlamentul European au ratificat sincron Acordul de Asociere între Ucraina şi Uniunea Europeană. Această decizie a fost susţinută de 355 de deputaţi ai Radei Supreme şi de 535 de parlamentari europeni.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com