Anul 1504. S-a încheiat redactarea lucrării „Letopiseţul de când cu voia lui Dumnezeu s-a început Ţara Moldovei”, prima creaţie laică a culturii române scrisă la curtea lui Ştefan cel Mare. Ultima referire fiind despre moartea domnitorului, s-a tras concluzia că însemnările s-au încheiat la 2 iulie 1504.
Anul 1504. A urcat pe tronul Moldovei Bogdan al III-lea (cel “orb”). Bogdan al III-lea (1479-1517) a fost domn al Moldovei între 2 iulie 1504 și 20 aprilie 1517. Este fiul lui Ștefan cel Mare și al doamnei Maria Voichița, fiind asociat la domnie încă din 1497. La moartea tatălui său avea circa 25 de ani. Lui Bogdan al III-lea i s-a atribuit cea mai cunoscută poreclă a sa „Orbu”, datorită cronicarului Grigore Ureche. Acesta, în letopisețul său, îl numește Bogdan vodă cel Orb și Grozav (în sensul de groaznic la înfățișare sau grozav, extraordinar în timpul luptelor). Rămăsese orb la un ochi, posibil în urma bătălia de la Codrul Cosminului din 1497.
Anul 1838. A apărut, la Braşov, sub conducerea lui George Bariţiu, revista culturală românească „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”, supliment literar al „Gazetei de Transilvania”.
„Foaie pentru minte, inimă și literatură” a apărut la Brașov între 2 iulie 1835 și 24 februarie 1865 (cu unele întreruperi). La 1 ianuarie 1838 a apărut sub denumirea „Foaie literară”, ca la 2 iulie să revină la denumirea completă. A fost condusă de George Bariț, iar începând cu 1850 de Iacob Mureșanu. Publicația a avut un mare rol în dezvoltarea culturii românești progresiste. În paginile ei au fost dezbătute, dintr-un unghi de vedere în general iluminist, chestiuni ca: emanciparea culturală și politică a poporului român, ridicarea lui economică, rolul educativ și cetățenesc al teatrului, necesitatea unei bune organizări a învățământului, lupta pentru unitatea și cultivarea limbii și pentru propășirea literaturii originale, stimularea culegerilor folclorice, etc. Revista a dus o îndrăzneață campanie împotriva despotismului, în numele ideilor generoase, și a salutat cu entuziasm revoluția de la 1848. Au colaborat la ea personalități din toate provinciile locuite de români: Ion Heliade-Rădulescu, Ion Ghica, Cezar Bolliac, Dimitrie Bolintineanu, Alecu Russo, Costache Negruzzi, Ion Ionescu de la Brad, Andrei Mureșanu, iar difuzarea ei peste munți s-a realizat de librarul Iosif Romanov din București.
Anul 1849. A fost semnat la Seghedin (Szeged) „Proiectul de pacificare” de către Lajos Kossuth, liderul revoluţiei maghiare, şi de către Nicolae Bălcescu şi Cezar Bolliac, reprezentanţii emigraţiei române. Pentru prima dată într-un document oficial, Principatele Române sunt menţionate sub numele de România, iar guvernul revoluţionar maghiar recunoştea românilor dreptul de a folosi limba româna în administraţie, justiţie şi învăţământ, independenţa Bisericii Ortodoxe, prezenţa românilor în administraţia de stat.
Anul 1940. Incidentul armat de la Giurgiulești, parte a Retragerii Armatei României din Basarabia și Bucovina în 1940. Incidentul armat de la Giurgiuleşti a fost o acţiune militară, desfăşurată la data de 2 iulie 1940, care a implicat Compania a V-a din Regimentul V Care de Luptă din Galaţi, comandată de căpitanul Napoleon Alexandru Popescu, şi o coloană de blindate sovietice. Incidentul a avut loc în capul de pod de peste râul Prut situat în faţa punctului de trecere al râului de la Galaţi – Giurgiuleşti, cu şase ore înainte de evacuarea şi cedarea oficială a Basarabiei, a Bucovinei de Nord şi a ţinutului Herţa. Compania de tancuri română ocupa un dispozitiv de luptă cu subunităţile dispuse la intrările dinspre nord şi est ale satului Giurgiuleşti, precum şi la capătul podului rutier şi feroviar de peste Prut, având misiunea de a asigura siguranţa evacuării trupelor române din capul de pod. Compania a angajat lupta cu o coloană blindată sovietică, ce nu a nerespectat graficul de deplasare a unităţilor militare ruse şi nici limita de minim patru kilometri între trupele Armatei Roşii – aflate în curs de înaintare şi cele româneşti – aflate în curs de retragere, continuând să înainteze agresiv. Incidentul a constat într-un schimb de focuri de artilerie, care s-a soldat cu distrugerea a patru maşini de luptă ruseşti şi a fost urmat de retragerea organizată a subunităţilor române din capul de pod şi de distrugerea ulterioară a podului.
La 2 iulie este marcată Ziua mondială a obiectelor zburătoare neidentificate, stabilită în urma unui eveniment petrecut în noaptea de 2 spre 3 iulie 1947, în SUA, lângă Roswell, cunoscut sub denumirea de „incidentul Roswell” şi care a stârnit numeroase controverse. Incidentul Roswell a rămas unul dintre cele mai misterioase şi mai controversate fenomene de pe planetă. Scenariul cel mai vehiculat este cel al prăbuşirii unei nave extraterestre în apropierea localităţii americane Roswell, în iulie 1947. La scurt timp după mediatizarea incidentului, s-au format două tabere, fiecare susţinând cu tărie propria versiune asupra a ceea ce s-a întâmplat în acel loc. Nici în prezent circumstanţele incidentului nu sunt complet elucidate.
La 2 iulie este Ziua internaţională a ziaristului sportiv. Această dată a fost aleasă în 1994, de către Asociaţia Internaţională a Presei Sportive (AIPS), cu prilejul aniversării a 70 de ani de la înfiinţare.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com