La 21 ianuarie 1964, dramaturgul francez de origine română, Eugene Ionesco (Eugen Ionescu), protagonist al teatrului absurdului, este ales membru al Academiei Franceze.
Eugen Ionescu s-a născut la 26 noiembrie 1909, în localitatea Slatina din România și a decedat la 28 martie 1994 la Paris, Franța. A fost scriitor de limba franceză, originar din România. Tatăl său a fost avocat român, iar mama sa avea cetățenie franceză. A trăit drama destrămării familiei sale. Copilul Eugen Ionescu a fost educat în România, urmând Colegiul „Sfântul Sava” din București și Colegiul Național „Carol I” din Craiova. Se înscrie la Facultatea de Litere a Universității din București. În 1938 pleacă la Paris ca bursier. Devine atașat cultural la legația României din Paris.
Primele sale lucrări literare, poeziile, au fost scrise în limba română. Cele mai valoroase scrieri în română sunt eseurile, incluse în volumul întitulat „Nu!”. Tânărul Eugen Ionescu atacă figurile majore ale literaturii române din acea vreme: Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Ionel Teodoreanu, Tudor Arghezi, Ion Barbu, Camil Petrescu, menționând că nu ar fi creat o operă valabilă. Însă, autorul revine și susține că ar putea dovedi exact contrariul.
În Franța, Eugen Ionescu se afirmă ca dramaturg francez, prima sa piesă – „Cântăreața cheală” – a fost pusă în scenă în 1950, la „Théatre de la Huchette”, devenind cea mai longevivă piesă la acest mic teatru parizian. În 1966, unul dintre cele mai renumite teatre franceze – „La Comédie Française” – prezintă mai întâi piesa lui Eugen Ionescu „Setea și Foamea”, iar apoi – „Regele moare”. Fiind ales membru al Academiei Franceze, dramaturgul Eugen Ionescu devine primul scriitor de origine română care s-a învrednicit de o apreciere atât de înaltă.
Opera lui Eugen Ionescu a constituit obiectul a zeci de cărți și sute de studii. Teatrul lui Ionescu este un teatru-joc, un joc adevărat, deci liber și straniu, pur și sincer, provocator, un lanț pasionant, vertiginos și în toate direcțiile. De fapt, comedia și tragedia se împletesc necontenit: drumul luminos de comedie devine drumul spre întuneric, spre moarte.
Eugen Ionescu se stinge din viață la Paris în 1994. Operele sale au fost traduse și montate în întreaga lume, bucurându-se de un prestigiu răsunător. Deși Eugen Ionescu s-a născut și a trăit o perioadă în România, dorința sa a fost de a rămâne în literatura universală ca scriitor francez.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberi.com