Anul 1648. La Alba Iulia apare prima traducere integrală în limba română a Noului Testament, sub îngrijirea mitropolitului ortodox al Transilvaniei, Simion Ştefan.
Sfântul Ierarh Simion Ștefan (sau Simeon Ștefan) a fost mitropolit al Transilvaniei între anii 1643-1656. De asemenea, a fost un vestit cărturar al acelor vremuri, printre altele fiind traducător și editor al „Noului Testament de la Bălgrad” – azi Alba Iulia (1648). Adresându-se cititorilor români, Simion Ștefan scria în Predoslovie (prefață): „Bine știm că cuvintele trebue să fie ca banii, că banii aceia sunt buni carii îmblă în toate țările, așea și cuvintele acealea sunt bune carele le înțeleg toți”. Pe lângă prefaţa mitropolitului, acesta mai conţine şi alte câteva parţi originale, cum sunt introducerile la cele patru Evanghelii, precum şi la unele capitole din Faptele Apostolilor. De asemenea, pe marginea paginilor s-a păstrat şi un „Lexicon”, care oferă sinonime şi explicaţii pentru unele neologisme şi regionalisme. Astfel, renumita operă „Noul Testament de la Bălgrad”, îl face pe Simion Ştefan un om de seamă al istoriei culturii româneşti şi bisericeşti.
Simion Ştefan a fost unul dintre cei mai mari părinți duhovnicești români ai veacului al XVII-lea. Pentru faptele sale sfinte a fost canonizat de Biserica Ortodoxă Română la 21 iulie 2011. Prăznuirea lui se face pe data de 24 aprilie.
Anul 1805. În satul Rod, județul Sibiu, s-a născut istoricul român Aaron Florian, cel care a realizat prima periodizare şi a atras atenţia asupra ştiinţelor auxiliare ale istoriei (genealogia, heraldica, numismatica, epigrafia, diplomatica, ştiinţa sigiliilor). Florian Aaron (1805-1887) a fost un istoric, profesor și publicist român, propagator în Muntenia al ideilor Școlii Ardelene. Studiile gimnaziale le face la Blaj și cele universitare la Budapesta. Solicitat de Dinicu Golescu, începe să predea din 1830 la școala acestuia din Golești. A fost profesor la Școala Centrală din Craiova, iar în perioada 1832-1847 a predat limba latină la Colegiul Sfântul Sava, unde l-a avut ca elev pe Nicolae Bălcescu. A fost profesor și la Universitatea din București, membru al Societății Filantropice, participant la Revoluțiile de la 1848 din Țara Românească și Transilvania.
Aaron Florian a colaborat la „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”, „Telegraful român” și a întemeiat, în 1837 împreună cu Georg Hill, primul cotidian românesc – „România”. A fost printre primii care a subliniat necesitatea cunoașterii istoriei naționale.
Anul 1919. Se încheie Conferința de pace de la Paris, la care a participat şi o delegaţie română. La ea au fost elaborate textele tratatelor de pace dintre ţările învingătoare în Primul Război Mondial (27 de state, printre care şi România) şi ţările învinse (Germania, Austria, Ungaria, Bulgaria şi Turcia). Din perspectivă românească, Conferinţa are o semnificaţie deosebită pentru că, prin sistemul tratatelor semnate (în anii 1919 şi 1920) cu ţările învinse, se recunoştea pe plan internaţional procesul de unire a Basarabiei, Bucovinei şi Transilvaniei cu România.
Anul 1964. Eugene Ionesco, dramaturg francez de origine română, este ales membru al Academiei Franceze. Eugen Ionescu (1909-1994), cunoscut în afara României sub numele de Eugène Ionesco, conform ortografiei franceze, a fost un scriitor de limbă franceză originar din România, protagonist al teatrului absurdului și membru al Academiei Franceze (fotoliul nr. 6). Obișnuia să declare că s-a născut în anul 1912, ori din pură cochetărie, ori din dorința de a crea o legătură între nașterea lui și moartea marelui său precursor Ion Luca Caragiale.
La 21 ianuarie în lume este marcată Ziua internaţională a îmbrăţişărilor.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com