Anul 431 e.n. La Efes, oraş din Asia Mică, a început Sinodul al III-lea Ecumenic, care a durat până la 31 iulie acelaşi an. Este cunoscut și ca Sinodul de la Efes. Au fost prezenți aproximativ 200 de episcopi. Sinodul a început însă în grabă, înainte ca episcopii din Apus să poată ajunge. Atmosfera Sinodului a fost tensionată, plină de confruntări și de acuze reciproce. Principala problemă dezbătută a fost cea a nestorianismului.
Anul 1462. Are loc atacul nereuşit al lui Stefan cel Mare, domnul Moldovei, asupra cetăţii Chilia, apărată de o garnizoană maghiară. În timpul atacului, Ștefan este rănit la gleznă. Potrivit tradiției, Ștefan cel Mare a pierdut doar două bătălii, una dintre care fiind asediul Chiliei din 1462. La doi ani și jumătate de la acest eșec, în data de 25 ianuarie 1465 , după un asediu de o zi, Ștefan cel Mare cucerește Cetatea Chiliei. Domnitorul îl numește pe Isaia, cumnatul său, pârcălab al cetății.
Anul 1479. S-au încheiat construcţiile cetăţii Chilia Noua, ctitorita, de către Stefan cel Mare, pe malul stâng al Dunării.
Anul 1498. Ştefan cel Mare a condus o expediţie de represalii în Polonia, urmare a atacului din anul precedent al regelui Ioan Albert asupra Moldovei. A ars toate aşezările şi cetăţile din Galiţia, până aproape de Cracovia, ajungând peste Nistru, în Pocuţia.
Anul 1940. Noul guvern francez, condus de mareşalul Pétain, semnează cu Germania al doilea armistițiu de la Compiègne. Ca urmare a victoriei Germaniei în Bătălia Franței (10 mai – 21 iunie 1940), a fost înființată zona de ocupație germană din Franța care cuprindea întregul nord al țării, cu coasta Atlanticului și toate porturile sale și cu coasta Canalului Mânecii. Restul teritoriului „liber” a rămas sub controlul guvernului de la Vichy. Adolf Hitler a ales în mod deliberat pădurea Compiègne pentru semnarea armistițiului, datorită simbolisticii sale: tot aici a fost semnat și armistițiul care a pus capăt Primului Război Mondial pe frontul de vest și a marcat înfrângerea Imperiului German.
Anul 1941. Germania începe Operațiunea „Barbarossa”, reprezentând atacul asupra URSS. Premierul britanic, Winston Churchill, face o declaraţie cu privire la sprijinirea URSS de către Marea Britanie în lupta împotriva Germaniei
Armatele româno-germane au declanșat operațiunile militare pentru eliberarea Basarabiei și Bucovinei de Nord de sub ocupația sovietică (22 iunie-26 iulie 1941). Participarea armatei române în războiul declanşat de Germania împotriva URSS s-a făcut în baza înţelegerii intervenite între Adolf Hitler şi Ion Antonescu. Discuţiile între cei doi şefi de stat au avut loc la Munchen, la 12 iunie 1941. În nici unul din documente, România nu este menţionată ca aliată.
Anul 1941. Sovieticii încep execuții în masă la închisoarea Brygidki din Lviv. Execuțiile se vor opri la 28 iunie. Dintre cei 13.000 prizonieri, majoritatea polonezi, doar 600 au fost cruțați. 3.000 dintre prizonieri erau ucraineni.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com