Anul 1324. Basarab I, voievodul Ţării Româneşti (1310-1352), este numit într-un act emis de Cancelaria maghiara, „Bazarab, woyvodam nostrum Transalpinum” („voievodul nostru transalpin”). Basarab I (numit în documentele medievale de asemenea Ivanco Basarab, Bassaraba și Bazarad), supranumit în epoca modernă Basarab Întemeietorul, este considerat fondatorul Țării Românești. A domnit între anii 1310 – 1352. Basarab a acceptat suzeranitatea regelui Ungariei, fiind recunoscut stăpânitor efectiv al Banatului de Severin. Mai târziu, Basarab se pare că a rupt relațiile sale cu Ungaria, refuzând plata tributului de vasal. Aceasta a cauzat tensionarea bruscă a relațiilor bilaterale. Un document emis de rege la 18 iunie 1325 îl numește pe voievodul muntean „Basarab transalpinul, necredincios coroanei maghiare”.
Anul 1401. Iosif Muşat a fost recunoscut de Patriarhia Constantinopolului mitropolit al Moldovei, iar scaunul mitropolitan a fost mutat din 1401 de la Rădăuţi, la Suceava.
Anul 1830. A izbucnit Revoluția Franceză de la 1830 (26 – 29 iulie 1830), care s-a soldat cu înlocuirea casei de Bourbon restaurate cu Monarhia din Iulie. Revoluția franceză de la 1830, cunoscută și sub numele de Revoluția din iulie, A doua revoluție franceză sau Cele trei zile glorioase, a dus la răsturnarea regelui Carol al X-lea, monarhul francez din Casa de Bourbon și întronarea vărului său Ludovic-Filip de Orléans (cel care, după 18 ani pe tronul Franței, avea să fie răsturnat în 1848). Această revoluție a marcat trecerea de la o monarhie constituțională, cea a dinastiei restaurate a Bourbonilor, la alta, Monarhia din iulie, tranziția puterii de la Casa de Bourbon la filiala sa cadetă, Casa de Orléans și înlocuirea principiului dreptului ereditar cu suveranitatea populară.
Anul 1917. A început Bătălia de la Oituz (26 iulie/8 august – 9/22 august 1917), parte a Campaniei românești din Primul Război Mondial. A Treia Bătălie de la Oituz a fost o confruntare militară complexă desfășurată între armata română sprijinită de trupele Republicii Ruse, împotriva trupelor germane și austro-ungare, în timpul campaniei militare românești din 1917 din Primul Război Mondial. Bătălia s-a desfășurat pe axele principale ale văilor Slănicului, Oituzului și Cașinului din județul Bacău și a avut ca scop strategic – de partea Puterilor Centrale pătrunderea în valea Trotușului spre Onești și apoi spre Adjud pentru a se face joncțiunea cu armatele amice aflate în ofensivă la Mărășești, iar de partea României pe acela de apărare și de menținere a liniei frontului. Succesul strategic a fost de partea Armatei Române, chiar în contextul unei înaintări reale pe teren – de mică amploare – a inamicului.
Anul 1937. În satul Colonița, Basarabia, s-a născut Gheorghe Ghimpu, revoluţionar, profesor și fondatorul mișcării de eliberare naționale românești din RSS. Moldovenească, ulterior Republica Moldova. Gheorghe Ghimpu (1937- 2000) a fost membru al Comitetului Executiv al Frontului Popular din Moldova, deputat în primul Parlament al Republicii Moldova ales în mod democratic (1990). A fost deținut politic în perioada sovietică pentru convingerile sale și participarea la fondarea Frontului Național-Patriotic din Basarabia și Nordul Bucovinei (1972). Gheorghe Ghimpu și-a trăit clipa de fericire la 27 aprilie 1990, fiind primul care a dat jos drapelul sovietic și a arborat tricolorul pe clădirea Parlamentului, actualmente Președinția Republicii Moldova.
Anul 1939. În satul Mălineşti din actuala regiune Cernăuţi s-a născut poetul român Cezar Baltag. Tatăl său a fost preot în acest sat în perioada interbelică şi în anii 40 s-a refugiat cu familia în România. Din cauză că tatăl său a fost preot, poetul Cezar Baltag a avut de suferit din partea regimului comunist. Cezar Baltag (1939-1997) este autorul volumelor de versuri „Madona din dud” şi „Şah orb”, apreciate în mod deosebit de critica literară.
Anul 1953. În URSS, oficiosul partidului comunist „Pravda” a anunțat arestarea lui Lavrentii Beria, fost sef al politiei politice sovietice KGB.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com