Anul 1895. În cafeneaua „Grand Café» din Paris a avut loc prima proiecție de film, realizată de fraţii Lumiere. Este considerată Ziua apariţiei artei cinematografice. În Ucraina primele filme au apărut în anul 1907. Din 1909 a început ecranizarea comediilor, dramelor, vodevilurilor din repertoriul şi în interpretarea actorilor de la teatrele din Ucraina. O adevărată „revoluţie” în arata cinematografică ucraineană s-a produs în anii 20 ai secolului trecut, odată cu apariţia filmelor regizate de Oleksandr Dovjenko.
Anul 1973. Scriitorul rus Aleksandr Soljeniţin publică renumitul său roman „Arhipelagul GULAG”.
Anul 1989. Fizicianul Herman Oberth, inventator german născut la Sibiu, supranumit „părintele aviaţiei spaţiale”, a încetat din viaţă la vârsta de 95 de ani. S-a născut pe 25 iunie 1894, iar şcoala primară a urmat-o in localitatea natală unde a şi făcut primele sale experimente, studiind efectele imponderabilităţii şi acceleraţiei asupra corpului uman. Pasiunea pentru zborul cosmic i-a fost inspirată de cărţile lui Jules Verne, în special de volumul „De la Pământ la Lună”. Şi-a continuat studiile în Germania – la Munchen, Gottingen şi Heidelberg – la absolvire prezentând o lucrare cu tema „zborurile spaţiale”, dar care a fost respinsa pe motiv ca era utopică. În ciuda ridiculizării teoriilor sale, Herman Oberth a realizat in 1917 primul model din lume al unei rachete cu combustibil lichid şi a continuat apoi cu şi mai multa determinare să lucreze la teoriile sale revoluţionare. La 23 iulie 1930 a testat motorul de rachetă, care a funcţionat 90 de secunde, ceea ce a reprezentat un adevărat succes. În perioada cât şi-a desfăşurat activitatea la Mediaş (1935) a reuşit lansarea primei rachete cu combustibil lichid, fapt care a deschis noi perspective omenirii. Trei ani mai târziu s-a mutat în Germania, pe tot parcursul celui de-al Doilea Război Mondial familia sa având de suferit din cauza naziştilor. Cât a lucrat la Peenemunde, şi-a pus în aplicare idei mai vechi, cum ar fi combinaţia oxigenului lichid cu alcoolul şi răcirea regenerativă, astfel încât în 1944 împreuna cu echipa sa a experimentat noi modele de rachete. După război, a lucrat pentru marina italiană, la dezvoltarea unor rachete antiaeriene şi la modernizarea arsenalului armatei SUA, în Huntsville-Alabama. S-a pensionat la vârsta de 68 de ani, însă şi-a continuat studiile. Criza energetica din SUA, din 1977, l-a făcut să proiecteze o staţie eoliană. Cercetările sale acoperă o mare parte a problemelor cosmonauticii: propulsia cu combustibil lichid, racheta electrică, studiul materialelor, oglinda cosmică. În 1958 a scris o carte despre automobilul lunar. Multe din ideile sale au făcut ca omul să ajungă în spaţiul cosmic.
Anul 1997. A încetat din viaţă pictorul român Corneliu Baba. El s-a născut la 18 noiembrie 1906, la Craiova. Aproape toate operele lui Corneliu Baba au rămas în România, abia dacă există vreun muzeu mai important din țară care să nu aibă măcar o operă de-a sa. Una dintre puținele opere din afara României este tabloul impresionist numit „Spaima”, aflat la Muzeul Szepmuveszeti din Budapesta. Printre cele mai importate opere sunt o serie de portrete care au determinat criticii să-l compare cu Francisco Goya. În portretele sale Corneliu Baba a acordat o atenție deosebită mâinilor, ca element cheie în caracterizarea personalității umane, exact ca Rembrandt și marii portretiști din școala olandeză. Corneliu Baba este cel mai mare portretist român. Își pregătea portretele, pe urmele maestrului său Rembrandt, printr-un număr uriaș de schițe ale mâinilor sau ochilor.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com