Anul 480 î.e.n. A avut loc Bătălia de la Salamina. Bătălia de la Salamina a fost o luptă navală care s-a dat între o alianță a unor polisuri (orașe-state) din Grecia Antică și Imperiul Persan al lui Xerxes I. Bătălia a avut loc în strâmtoarea dintre continent și insula Salamina, o insulă din Golful Saronic, în apropierea Atenei. Ea a marcat punctul culminant al celei de-a doua invazii persane a Greciei. Ascendentul Europei în detrimentul Asiei și moștenirea civilizației grecești sunt doar două dintre pietrele de temelie ale lumii moderne, considerate firești de europenii de azi. Și totuși, a fost o vreme când existența Greciei independente (și chiar a Europei) a trebuit apărată prin luptă împotriva puterii copleșitoare a Imperiului Persan din secolul al V-lea î.e.n. Victoria de la Marathon din anul 490 î.e.n., urmată la zece ani de bătălia navală decisivă de la Salamina și lupta terestră de la Plateea, nu numai că a asigurat independența Greciei, dar a permis civilizației grecești să ajungă mai târziu, în același secol, la apogeul său plin de strălucire.
Mai mult decât atât, victoria navală de la Salamina i-a dat lui Alexandru cel Mare posibilitatea de a inversa procesul prin care regi persani succesivi invadaseră Grecia, permițându-i să cucerească Persia și să răspândească astfel civilizația greacă în întreaga lume cunoscută la acea vreme.
Anul 1848. A treia Adunare naţională de la Blaj a adresat Parlamentului de la Viena „Memoriul poporului român din Transilvania”, prin care se susţinea principiul egalităţii naţionale cu toate popoarele din imperiu. La adunare au participat peste 20.000 de ţărani români conduşi de Avram Iancu, Axente Sever şi Iovin Bran. Recunoscută ca „Adunarea Marţiala”, întrunirea a hotărât înfiinţarea de urgenţă a unei armate revoluţionare româneşti. Simion Barnuţiu, August Treboniu Laurian şi Alexandru Papiu Ilarian au fost paşoptiştii care au dat tonul adunării. Participanţii au respins unirea Transilvaniei cu Ungaria şi au refuzat să recunoască guvernul de la Pesta. De asemenea, au decis să înfiinţeze Comitetul Naţional Român ca organ de conducere a naţiunii şi au cerut reorganizarea constituţională a Transilvaniei. A treia adunare de la Blaj a dus la formarea unei armate de 300.000 de oameni. La iniţiativa lui Avram Iancu, românii s-au constituit în 15 legiuni comandate de un prefect, care au început lupta împotriva maghiarilor chiar din octombrie.
Anul 1882. S-a născut istoricul şi arheologul Vasile Pârvan, considerat părintele arheologiei româneşti. Vasile Pârvan (1882-1927) a fost un istoric, arheolog, epigrafist și eseist român, membru titular (din 1913) al Academiei Române. A elaborat un vast plan naţional de cercetări arheologice, întreprinzând săpături sistematice în aşezări din Dobrogea şi Muntenia, a descoperit, în 1913, cetatea Hristia.
Anul 1916. În cadrul Primului Război Mondial a avut loc Prima Bătălie de la Oituz, care s-a soldat cu victoria armatei române. Bătălia a avut ca rezultat zădărnicirea încercării Armatei 9 germane de forțare a Munților Carpați și pătrundere în valea Siretului, cu scopul de a tăia în două dispozitivul strategic al forțelor române.
Anul 1918. S-a născut pedagogul-inovator, publicistul, scriitorul şi poetul ucrainean Vasyl Suhomlynski. Vasyl Suhomlynski (1918-1970) este considerat fondatorul direcţiei umanitare în pedagogia ucraineană. El a fost învăţător emerit al RSSU, Erou al Muncii Socialiste, membru-corespondent al Academiei de Ştiinţe Pedagogice a URSS. Ideile lui Vasyl Suhomlynski erau neobişnuite pentru perioada sovietică. El milita pentru necesitatea formării la generaţia tânără a concepţiei naţionale şi estetice, doar un popor nu poate exista fără nume, fără memorie şi fără istorie. Marele pedagog se străduia să formeze la discipolii săi iscusinţa de a fi un mic filozof, de a percepe lumea prin frumuseţea naturii. Operele lui Vasyl Suhomlynski au fost editate în 53 de limbi ale lumii, cu un tiraj general de 15 milioane exemplare. Cartea lui „Inima dăruită copiilor” a fost tradusă în 30 de limbi şi a cunoscut 54 de ediţii.
Anul 1920. La Paris a fost semnat Tratatul dintre Marea Britanie, Franţa, Italia, Japonia şi România, prin care a fost recunoscută suveranitatea României asupra provinciei cuprinse între Prut si Nistru, Basarabia, respectiv unirea Basarabiei cu România.
Anul 1939. Reich-ului german și Uniunea Sovietică semnează un Tratat de prietenie, privind acordul de frontieră germano-sovietic de neagresiune.
La 28 septembrie, în fiecare an, statele membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite marchează Ziua mondială de luptă împotriva rabiei, urmărind creşterea gradului de conştientizare a acestei boli, dar şi pentru marcarea morţii chimistului şi microbiolog francez Louis Pasteur, care a dezvoltat primul vaccin împotriva rabiei. Decizia Alianţei Mondiale pentru Controlul Rabiei, pentru marcarea acestei zile, a fost luată cu scopul de a informa populaţia despre riscul de îmbolnăvire şi de a oferi informaţii asupra modului de prevenire şi asupra modalităţilor prin care cetăţenii şi instituţiile pot ajuta la eliminarea principalelor surse de îmbolnăvire cu această boală la nivel mondial.
La 28 septembrie comunitatea mondială marchează Ziua internaţională a accesului general la informaţie. Iniţiatorii declarării acestei zile au fost cinci state-membre ale ONU: Ucraina, Argentina, Liberia, Sierra-Leone, Costa-Rica, Canada. Principiul accesului la informaţie a fost consfinţit în articolul 19 al Declaraţiei Generale a Drepturilor Omului.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com