Anul 1667. Între Reci Pospolita şi Cnezatul Moscovei a fost încheiată pacea, în rezultatul căreia teritoriul etnic ucrainean a fost împărţit forţat în două părţi: Ucraina din partea dreaptă a Niprului şi Ucraina din partea stângă a Niprului. Potrivit acestui acord, Ucraina din partea stângă a Niprului s-a aflat sub puterea Cnezatului Moscovei, iar cea din partea dreaptă a Niprului – în componenţa Reci Pospolita. Kievul timp de doi ani a fost dat în stăpânirea Moscovei.
Anul 1695. Constantin Brâncoveanu, domnul Munteniei (anii domniei 1688-1714), primeşte ca recompensă pentru serviciile făcute Curţii din Viena, titlul de „Principe al Imperiului”. Constantin Brâncoveanu a fost adus la tronul Munteniei de marea boierime, fiind nepot al domnitorului Șerban Cantacuzino. Domnitorul a întreprins intense acțiuni politice și diplomatice pentru stăvilirea expansiunii țariste și otomane. Folosind o politică abilă, s-a menținut la domnie timp de 26 de ani. Fiscalitatea excesivă din timpul domniei lui, determinată și de cererile mereu sporite ale Porții otomane, a îngreuiat viața țăranilor și târgoveților. Constantin Brâncoveanu a dus o politică externă șovăitoare. În timpul războiului ruso-turc din 1710-1711, el a adoptat o atitudine expectativă. Învinuit de trădare de către turci, a fost omorât la Constantinopol la 15/26 august 1714, împreună cu ginerele și cei patru fii ai săi. La 20 iunie 1992 Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât canonizarea ca sfinți a voievodului Constantin Brâncoveanu și a copiilor lui.
Anul 1882. S-a născut Franklin D. Roosevelt, viitorul preşedinte al SUA. Franklin D. Roosevelt a fost cel de-al 32-lea Preşedinte al Statelor Unite ale Americii între anii 1933-1945. Este singurul preşedinte american ales de patru ori (numărul de mandate este în prezent limitat la doua). Roosevelt a condus ţara în lupta împotriva Marii Depresiuni şi în timpul celui de-al Doilea război mondial. Criticat şi admirat, el a lăsat o puternică amprentă asupra istoriei ţării sale şi în general asupra istoriei lumii. A decedat în 1945, în preajma căderii Berlinului.
Anul 1945. Cel mai mare dezastru maritim din istorie. Nava de pasageri germană „Wilhelm Gustloff” a fost torpilată și scufundată de către un submarin sovietic în Marea Baltică, în timp ce efectua evacuarea unor civili, oficiali și personal militar german de la Gotenhafen, retrași datorită ofensivei Armatei Roșii în Prusia Orientala şi Pomerania. Au murit circa 9.400 de oameni, înecaţi sau îngheţaţi în Marea Baltică, în urma scufundării vasului. Acest dezastru naval este considerat ca cea mai mare pierdere de vieți omenești din istorie într-o singură scufundare a unui vas. Submarinul implicat în scufundare (S-13), a fost comandat de către Aleksandr Marinesko (român de origine). Sovieticii l-au onorat cu numeroase distincţii şi i-au înălţat doua monumente. Circulă o legendă că după ce a scufundat nava „Wilhelm Gustloff”, Aleksandr Marinesko a fost numit de Hitler „duşmanul său personal nr. 2”. Însă acest fapt nu este documentat, cu atât mai mult că presa germană nu a comunicat despre torpilarea navei „Wilhelm Gustloff” pentru a nu semăna panică în rândul populaţiei. Aleksandr Marinesko a murit în 1963.
Anul 1948. La St. Moritz se desfăşoară primele Jocuri Olimpice de iarnă, după o pauză de 12 ani, datorată războiului mondial. Au participat 669 sportivi (77 femei, 592 bărbaţi) din 28 de ţări. Japonia şi Germania nu au fost reprezentate.
Anul 1995. A avut loc întâlnirea dintre Președintele R. Moldova, Mircea Snegur, și Președintele SUA, Bill Clinton, prima de acest fel. Ea a fost consacrată ajutorului american destinat dezvoltării economiei de piață și reformelor politice din R. Moldova.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului”– www.lyberti.com