Anul 1616. Biserica catolică a declarat erezii teoriile legate de astronomie ale matematicianului şi prelatului catolic polonez Nicolaus Copernicus. Cartea sa „De revolutionibus orbium coelestium” a fost interzisă de către Biserica Catolică. Nicolaus Copernic (1473-1543), în 1512, înainte de a împlini 40 de ani, scrisese această lucrare, în care este prezentat modelul heliocentric al sistemului solar, manuscrisul fiind însă destinat numai apropiaților. Doctrina sa heliocentrică a fost completată și dezvoltată de Johannes Kepler și apoi de Isaac Newton, care i-a dat forma definitivă și explicația fizică. De asemenea, susținători ai lui Copernic precum Thomas Digges și Giordano Bruno ajung la ideea universului nesfârșit. Clerul a cerut condamnarea lui Copernic, iar scrierile sale au fost interzise de Biserica Catolică.
Anul 1917. Este semnat de către ostaşii români din armata austro-ungară, căzuţi prizonieri în Rusia şi aflaţi în lagărul de la Darniţa (Kiev) următorul angajament: „Noi ofiţerii, gradaţii și soldații români de neam, jurăm pe onoare şi conştiinţă că voim să luptăm în armata română pentru dezrobirea ţinuturilor noastre românești de sub dominaţia Austro-Ungariei şi pentru alipirea lor la România“.
Anul 1918. Bolşevicii ruşi au decis mutarea capitalei Rusiei de la Petrograd la Moscova. În 1712, Petru cel Mare mutase capitala la Sankt-Petersburg, sperând ca apropierea de Europa să aducă modernizare. În 1918, Lenin a decis să mute din nou capitala în Moscova, în urma revoluţiei bolşevice şi a războiului civil care i-a urmat.
Anul 1919. În România este emis decretul-lege privind adoptarea calendarului gregorian, începând de la 1 aprilie 1919 (stil vechi), care a devenit 14 aprilie (stil nou).
Anul 1940. Biroul Politic al CC al PC (b) din Uniunea Sovietică a adoptat hotărârea secretă privind împuşcarea a 14.700 de ofiţeri polonezi şi persoane civile, ţinuţi în lagărele sovietice pentru prizonierii de război, precum şi 11 mii de polonezi arestaţi şi aflaţi în închisorile din regiunile de vest ale Ucrainei şi Belarusului. Circa 14 mii de militari polonezi, luaţi prizonieri în septembrie 1939, au fost exterminaţi în pădurea Katîn, nu departe de Smolensk. O parte dintre prizonierii polonezi au fost omorâţi în alte părţi, inclusiv la Harkiv.
Anul 1944. În cadrul celui de-al Doilea Război Mondial, Armata Roşie începe ofensiva Uman-Botoşani, parte din Ofensiva Nipru-Carpaţi. Operațiunea a avut succes, divizând Grupul de Armate germano-române în două părți și permițând Armatei Roşii să avanseze către râurile Nistru și Prut din estul României.
Anul 1953. A murit Iosif Stalin în vârstă de 74 de ani. Trupul său a fost mumificat și păstrat în Mausoleul lui Lenin până la 3 octombrie 1961, când a început destalinizarea în Uniunea Sovietică. Trupul lui Stalin a fost îngropat, după aceea, lângă zidul Kremlinului.
Iosif Vissarionovici Stalin (1878-1953), din tată georgian și mamă osetină, a fost un om politic sovietic, fost revoluționar bolșevic devenit după Revoluția din Octombrie conducător politic sovietic. Stalin a devenit Secretar General al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice în 1924, în urma morții lui Vladimir Ilici Lenin, câștigând în anii deceniului al treilea lupta pentru putere cu Lev Troțki și consolidându-și pe deplin autoritatea odată cu Marea Epurare, o perioadă de represiune cruntă al cărei apogeu a fost atins în 1937. Stalin a rămas la putere pe tot parcursul celui de-al Doilea Război Mondial și după încheierea acestuia, până la moartea sa. Din 1946 a deținut și funcția de prim-ministru al Uniunii Sovietice. Ideologia marxist-leninistă ca interpretare a lui Stalin este adeseori numită și stalinism.
Las 5 martie sunt marcate şi Ziua mondială a rugăciunii, Ziua mondială a eficienţei energetice.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com