Istoricul zilei: 7 ianuarie

5 01 2021 LC IST 7

Anul 1610. Matematicianul şi astronomul italian, Galileo Galilei (1564-1642), a descoperit patru sateliţi ai planetei Jupiter – Ganimede, Io, Europa şi Callisto. În prezent ei sunt numiţi sateliţii lui Galileo.  Datorită acestei descoperiri, Galileo a devenit unul dintre cei mai vestiţi savanţi din Europa. Cartea în care el a descris această descoperire s-a bucurat de un succes senzaţional. Chiar şi persoane încoronate  s-au străduit să facă rost de telescop. Câteva telescoape Galileo a dăruit Senatului Veneţiei, care, în semn de recunoştinţă, i-a acordat titlul de profesor pe viaţă cu un salariu de 1.000 florini.  Galileo a fost numit „părintele astronomiei observaționale moderne”,  „părintele fizicii moderne”, „părintele științei” și „părintele științei moderne”. Stephen Hawking a spus că „Galileo, poate mai mult decât orice altă persoană, a fost responsabil pentru nașterea științei moderne”.

Anul 1834. S-a născut Johann Philipp Reis, inventator german, profesor german de fizică și matematică, care a construit primul aparat de telefon în stare de funcționare și a folosit pentru prima oară denumirea de „Telephon” (d.24.01.1874). Aparatul a fost prezentat la data de 26 octombrie 1861 în Frankfurt, Germania. Americanul Alexander Graham Bell, cel căruia i se acorda adeseori greşit paternitatea inventării telefonului, a experimentat cu aparatul inventat de profesorul german Johann Philipp Reis. Bell a depus abia pe data de 14 februarie 1876 cererea de patent în America.

Anul 1895.  La Bucureşti s-a născut Clara Haskil, pianistă elveţiană originară din România.  Născută într-o familie de evrei români,   Clara Haskil este nevoită, în situația regimului fascist românesc, să se refugieze în 1940 în Franța, de unde din cauza persecuțiilor rasiale, în 1942 se refugiază în Elveţia,   la Vevey, unde a fost naturalizată ca elveţiană. Din cauza legilor discriminatorii ale României acelor vremuri, Clara Haskil nu a avut dreptul, ca și alți nenumărați români de origine ebraică, cu toate că era născută în România, la cetățenia română.

Clara Haskil a fost renumită pentru interpretarea repertoriului clasic și romantic. Haskil a fost în mod special apreciată pentru concertele și înregistrările ei cu piese de Mozart. Mulți o consideră cea mai bună interpretă a lui Mozart din epocă. Este cunoscută pentru interpretările din Beethoven, Schumann și Scarlatti. Numele ei este păstrat viu de unul din cele mai mari concursuri de pian din lume, Concursul International de Pian Clara Haskil, din Vevey, Elveția.

Contemporanii au admirat la modul superlativ arta și calitatea umană a Clarei Haskil. Când Clara se așeza la pian, „muzica se materializa venind parcă de nicăieri. Brațul ei părea să alunece peste claviatură fără atingere, ca o piatră care sare pe suprafața apei. Nimic nu părea să înceapă sau să sfârșească, totul devenea atemporal”, menţionau specialiştii. Muzicianul Wilhelm Backhaus  a numit arta ei „cel mai frumos lucru de pe pământ”.

Clara Haskil a decedat în 1960.

Anul 1927. Prima convorbire telefonică transatlantică (de la New York la Londra) a avut loc între un redactor al cotidianului „Daily Mail” (situat pe Fleet Street din Londra) şi un corespondent al ziarului, aflat la New York. Propagarea sunetului s-a realizat, în lipsa cablurilor telefonice, cu ajutorul unei staţii de transmisie radio cu unde scurte, aparţinând serviciului poştal (British Post Ofice). Conversaţia a durat trei minute şi a costat 15 lire sterline (75 de dolari).

Anul 1992. În Romania a început recensământul populaţiei şi al locuinţelor. Acţiunea s-a încheiat la 14 ianuarie 1992. Populaţia  ţării a constituit 22 milioane 810 mii 35 persoane, inclusiv români  – 20.408.542 (89,5 la sută), maghiari – 1.624.959 (7,1 la sută), romi – 401.087 (1,8 la sută), germani – 119.462 (0,5 la sută), ucraineni – 65.764 (0,3 la sută), ruşi – 38.606  (0,2 la sută).

La 7 ianuarie în Ucraina este prăznuită pe stil vechi Naşterea Domnului – una dintre cele mai mari sărbători creştine peste an. Pe stil vechi sau după calendarul iulian sărbătoresc Crăciunul cinci din cele cincisprezece Biserici Ortodoxe Autocefale. În mai mult de o sută de ţări ale lumii Naşterea Domnului este considerată una dintre cele mai mari sărbători creştine şi de stat.

La 7 ianuarie este marcată Ziua Internaţională a specialiştilor IT.

(V.K.)

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

 

Добавить комментарий