Istoricul zilei: 7 iunie

7 06 2021 LC IST 3

Anul  1602. Începe construcţia Mănăstirii Secu (Neamţ),  ctitorul ei fiind  vornicul Nestor Ureche, tatăl cronicarului Grigore Ureche.  Poartă hramul Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul.  Mănăstirea Secu a fost construită pe locul unei mici sihăstrii numită „Schitul lui Zosim”, fondat la 1564. În prezent este monument istoric.

7 06 2021 LC IST 5

Anul 1716.  A murit stolnicul Constantin Cantacuzino, diplomat, istoric și geograf român. Constantin Cantacuzino  (1639-1716) a fost un boier din Țara Românească, recunoscut drept un reprezentat de seamă al umanismului în spațiul cultural român, cu aplecare spre domeniile istoria și geografia. A făcut studii la Universitatea din Padova. Un izvor important pentru istoria românilor este harta Valahiei, realizată de el împreună cu Ion Comnen. Cantacuzino este și autorul unei istorii a Țării Românești, în care a încercat să umple lacuna de cunoștințe despre istoria timpurie a românilor. A avut, de asemenea, multă influență în politică, fiind mentorul nepotului său de soră Constantin Brâncoveanu, în timpul domniei căruia a condus multă vreme din umbră politica externă. În numele voievodului, dar și în nume personal, stolnicul a purtat corespondență cu cancelariile importante ale vremii. În 1707 un conflict latent cu Brâncoveanu a escaladat, ceea ce a dus la retragerea lui Cantacuzino pe moșiile sale. Stolnicul și familia Cantacuzino au contribuit la mazilirea și uciderea lui Brâncoveanu în 1714. Succesor la domnie a fost Ștefan Cantacuzino, fiul stolnicului, însă pentru scurt timp, întrucât amândoi au suferit în 1716 soarta lui Brâncoveanu. Harta Ţării Româneşti a stolnicului Constantin Cantacuzino a fost întocmită în intervalul martie 1694 – decembrie 1699. Harta s-a tipărit în anul 1700 la Padova în limba greacă. Ea a apărut sub îngrijirea lui Hrisant Notara, fiind dedicată domnului Țării Românești, Constantin Brâncoveanu.

7 06 2021 LC IST 6

Anul 1775. „Coloniile Unite” îşi schimbă denumirea în Statele Unite ale Americii.

Anul 1929.  Vaticanul a devenit stat suveran. Statul Vatican, reşedinţa papilor, situat în inima Romei, este cel mai mic stat independent din lume, având o lungime de circa 900 de metri şi o lăţime de 600 metri şi o suprafaţă totală de numai 0,44 hectare. Are o armata proprie constând din celebra Garda Elveţiană. Statul papal a luat fiinţă în secolul al XVIII-lea după ce Papa a intrat în posesia zonelor bizantine din Italia Centrala. Roma a devenit astfel treptat centrul religios al Bisericii Catolice. După ocuparea Romei de către trupele italiene în anul 1870, papa s-a retras din Vatican, după ce acesta a fost încorporat de Piemont. Statul a luat fiinţă prin Tratatul de la Lateran, în perioada cât premier a fost Benito Mussolini. Denumirea statului provine din latină de la Mons Vaticanus, Colina Vatican. Este parte a Mons Vaticanus şi a fostelor câmpuri vaticane unde au fost construită Biserica „Sfântul Petru”. Alături de celebra bazilica, Palatul Apostolic, Capela Sixtină şi muzeele Vaticanului sunt printre cele mai vizitate locuri ale lumii.

7 06 2021 LC IST 4

(V.K.)

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

 

 

Добавить комментарий