Anul 1780. A plecat la cele veşnice Chesarie de Râmnic, cărturar, tipograf și traducător, descendent dintr-o familie de origine arabă din Alep, se va călugări la București și va ajunge episcop de Râmnic (1773), filosof al istoriei, primul iluminist din Țara Românească.
Născut în 1720, Chesarie de Râmnic şi-a făcut studiile la Şcoala domnească din Bucureşti. După ce a fost tuns în monahism, ajunge ecleziarh la Catedrala mitropolitană şi protosinghel al Mitropoliei. A tradus şi a tipărit în 1765 la Bucureşti scrierea lui Simion al Tesalonicului „Voroavă de întrebări şi răspunsuri”. În 1770 a făcut parte din delegaţia condusă de Mitropolitul Grigorie al II-lea care a plecat la Petersburg, pentru a cere sprijinul ţarinei Ecaterina a II-a.
La 23 decembrie 1773 a fost ales episcop la Râmnic, păstorind până la moarte. Ca episcop a înfiinţat o şcoală în Bucureşti, alta în Craiova, a refăcut tiparniţa de la Râmnic, în care a imprimat peste zece cărţi româneşti. Prezintă un mare interes prefeţele celor şase Mineie, scrise de episcop, în care se ocupă de originea poporului şi a limbii române, de continuitatea lui în teritoriul fostei Dacii. Mineiele au contribuit la progresul limbii literare române, prin ele au intrat în limba noastră o serie de neologisme, de origine greacă şi latină.
Anul 1792. A fost încheiat Tratatul de la Iași între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la sfârșitul Războiului ruso-turc desfăşurat între anii 1787 și 1792. Rusia obține Crimeea, Oceakov şi litoralul Mării Negre până la Nistru. Tratatul a fost semnat de către marele vizir Iusuf Pașa și prințul Bezborodko, care i-a succedat prințului Potemkin la conducerea delegației rusești, după moartea acestuia. Tratatul, confirmând creșterea puterii rusești în zona Mării Negre, a recunoscut anexarea Hanatului Crimeii de către Imperiul Rus și a cedat Yedisanul acestei țări, făcând din Nistru frontiera ruso-turcă în Europa.
Anul 1844. Apare, la Iaşi, periodicul „Propăşirea” sau „Foaie ştiinţifică literară”, care continua programul „Daciei Literare”. Revista era condusă de Mihail Kogălniceanu şi Vasile Alecsandri. În ea a fost publicat eseul „Puterea armată şi arta militară de la întemeierea Prinţipatului Valahiei şi până acum” de Nicolae Bălcescu, pe care marele istoric Nicolae Iorga o consideră „un minunat capitol de istorie, care n-ar sta tocmai rău nici sub condeiul unui istoric de azi“.
Anul 1918. Reprezentanţii Sfatului Tarii au eliberat circa 1.000 de voluntari din Ardeal arestaţi de „Front”-ul bolşevic şi ţinuţi în închisoarea din Chişinău.
Anul 1951. Este inaugurat oficial noul sediu ONU din New York. El a fost construit cu ajutorul donaţiei făcute de John Davison Rockefeller Junior.
Anul 1980. A decedat la Iaşi, folcloristul și filologul român Petru Caraman. Petru Caraman (1898-1980) a fost un savant român, folclorist și filolog, exclus de la catedră de regimul comunist. În anul 1991 a devenit membru post mortem al Academiei Române. Petru Caraman s-a afirmat şi ca un slavist de mare anvergură, consultând cărţi precum „Colindul la români şi slavi şi la alte popoare. Studiu de folclor comparat”, „Studii de folclor” în trei volume. El este deseori citat şi de cercetătorii de folclor ucraineni, care recurg la metoda comparativă.
La 9 ianuarie sunt marcate Ziua internaţională a coregrafului şi Ziua călătoriilor cu ajutorul baloanelor cu aer.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com