Către aniversarea a 171-a a naşterii lui Mihai Eminescu
„Marele Voievod al Poeziei române, Mihai Eminescu, a descălecat la Cernăuţi – în oraşul de scaun al Bucovinei – gură de rai, poetizată cu atâta pasiune şi dor nemărginit în cartea-i veşniciei! Născut sub razele Luceafărului, care din copilărie l-a împrietenit cu muzele, Eminescu a avut fericitul prilej de a se trezi în sânul unui plai, căruia Cel de Sus i-a hărăzit să-i inspire pe mulţi poeţi ce au cântat atât de duios şi înaripat în diferite graiuri”. Constantin Popovici
Arcadie SUCEVEANU
COLIND PENTRU EMINESCU
Miez-de-ghenar
Fulguie rar,
Aeru-i dalb de colinde.
Sus, în tării,
În veşnicii
Stea de-nviere s-aprinde.
Din focu-i sfânt
Către pământ
Doi ochi de vis se ivescu,
Fruntea de domn
Peste nesomn
A lui Mihai Eminescu.
Raza-i de dor
Tremurător
Arde-n văpăi peste lume,
Suflet şi grai,
Gura de rai
Au un părinte şi-un nume.
Zodia-i grea
De om şi stea
Cheamă prin vremi şi ne-adună:
Codrii cu brazi,
Ieri şi cu azi,
Neamul cu doina-mpreună.
Oi, lerui-ler,
Până la cer
Aeru-i dalb de colinde.
Iarăşi şi iar
Miez-de-ghenar
Stea de-nviere aprinde.
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com