Liderii partidelor maghiare din România sunt deciși să ceară autonomie teritorială, locală și culturală

2014_03_29_tinutsecuiesc_rsz_crp-655x360

Ungurii din România sunt deciși să ceară autonomie.

Astfel, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat că există trei feluri de autonomie pe care o revendică – teritorială, locală şi culturală, despre care susţine că ar trebui să fie discute în 2018 şi legiferate. El a explicat că acesta este un deziderat al comunităţii maghiare încă din 1990, când a fost semnată „Declaraţia de la Cluj, informează Antena 3.

„Autonomia este cheia pentru păstrarea identității fiecărei regiuni, se întâmplă peste tot în Europa, trebuie și în România. (…) Vorbim despre trei forme de autonomie: Autonomie regională, autonomie locală pentru comunitățile care trăiesc în condiții interetnice și autonomie culturală, aceste forme trebuie cât mai repede discutate cu majoritatea româneasca ți adaptate legislativ”, a declarat Kelemen Hunor.

De cealaltă parte, și Laszlo Tokes, europarlamentar, preşedintele Consiliului Naţional Maghiar din Transilvania a declarat că:

„Noi, de fapt, avem datoria să cinstim Centenarul şi sentimentele majorităţii, aşa cum s-ar cuveni şi faţă de sărbătorile naţionale maghiare, nicidecum nu putem neglija sentimentele naţionale ale românilor, dar putem împărtăşi, putem da cinstire acestor sentimente şi acestui centenar numai în cazul când şi noi vom avea drepturile noastre şi vom putea să ne simţim acasă în ţara noastră comună. Pentru acest deziderat am inţiat, în anii precedenţi, CNMT, un şir de dialoguri româno-maghiare – ultima dată a avut loc la Oradea. Am căzut la înţelegere să prevenim acea atmosferă duşmănoasă antimaghiară de care se folosesc politicieni obscuri, de tip naţional-comunist, cu ocazia Centenarului. Noi căutăm aliaţii noştri, prietenii noştri români, ca să putem continua acel proces, de altfel foarte lent şi împiedicat din toate părţile, pentru împăciuirea româno-maghiară. Vă aduc la cunoştinţă că există şi un alt centenar, cel al fondării Consiliului Naţional Secuiesc, respectiv al Consiliului Naţional din Transilvania, în 1918. Cu ocazia acestor centenare, în paralel, atât Consiliul Naţional al Secuilor, cât şi CNMT au declarat acest an anul autodeterminării secuieşti, respectiv anul autoguvernării naţionale maghiare din Transilvania”, a spus Tokes.

Добавить комментарий