În prezent, în Ucraina se simte un deficit colosal de medici în veriga primară a sistemului de ocrotire a sănătății, dar mai ales în localitățile sătești. Acolo activează mulți medici nu numai cu o vechime de muncă solidă, dar și cu o vechime… de pensionar. Numărul locurilor vacante de surori medicale este impunător.
Cercetările sociologice atestă că din 30 mii de surori medicale – numărul anual al absolvenților instituțiilor respective din Ucraina – după câțiva ani de activitate ca tânăr specialist, 73 la sută își caută alte locuri de muncă din cauza salariilor mici. Dacă la 1 ianuarie 2017 salariul minim a crescut până la 3.200 grivne, pentru finanțarea cuvenită a salariilor medicilor nu ajung bani. Tărăgănarea soluționării acestei probleme va cauza reducerea personalului medical cu o treime. Pentru a evita această catastrofă mulți lucrători medicali sunt trecuți pe 0,5 sau chiar 0,25 din salariu. Cum să se procedeze altfel, când pentru fondul de salarii al medicilor în loc de 3 miliarde grivne, cât este necesar, s-au alocat de zece ori mai puțin – 380 milioane grivne.
Problemele dezvoltării medicinii sătești au fost discutate la o consfătuire recentă la Kiev cu participarea a însuși Președintelui țării. Petro Poroșenko a declarat de la tribună că din fondul special al Guvernului vor fi alocate 4 miliarde grivne pentru finanțarea instituțiilor sanitare din localitățile rurale. Urmează să fie elaborat și un program de finanțare a medicinii sătești. Însă eficiența acestor măsuri depinde de reformarea cu succes a întregului sistem de ocrotire a sănătății. Doar Ucraina cheltuiește pentru medicina neeficientă mai mult decât orice țară cu un nivel analogic de venit (mai mult de 4 la sută din produsul intern brut). Iar cheltuielile în domeniul medicinii nu corespund calităților serviciilor prestate.
Cu ani în urmă, în satul Cerlena, raionul Noua Suliță, funcționa un spital de sector. În corespundere cu concepția reformei medicale, el a fost transformat în ambulatoriu și lucrătorii medicali de acolo deservesc mai multe sate: Cerlena, Șcerbinți, Forosna și Jilovca. Domnul Igor Palamar, afirmă că cea mai complicată problemă este cea a stării materiale:
– Clădirea policlinicii este veche și de starea ei răspunde Consiliul local, de dotarea tehnică și de salariile lucrătorilor medicali are grijă Centrul medicinii primare și de familie din Noua Suliță. Utilajele sunt vechi, de până în anii 90.
Domnul Igor Palamar nu vede rapide schimbări nici în cazul creării comunității teritoriale unite:
– În această parte a raionului Noua Suliță satele au mai puțini antreprenori, întreprinderi care ar crea un buget local solid, iar potrivit legii, comunitatea urmează să întrețină și instituțiile sanitare de pe teritoriul ei. Dacă ar fi recreat sanatoriul de la Șcerbinți, atunci s-ar putea conta pe o finanțare mai solidă.
Deci, medicina de la sate e în febră permanentă.
Vasile Carlașciuc