Minoritatea ucraineană din România sărbătorește Ziua Limbii Ucrainene

limba

Astăzi, 9 noiembrie, minoritatea ucraineană din România sărbătorește Ziua Limbii Ucrainene, comoara cea mai de preț a ucrainenilor de pretutindeni, moștenită de la părinți, bunici și străbunici, informează pe pagina de Facebook  Uniunea Ucrainenilor din România, scrie Libertatea Cuvântului.

Cu această ocazie, Uniunea Ucrainenilor din România vă îndeamnă să respectați limba maternă, cel mai valoros dar al oricărui popor, și să o păstrați vie pentru generațiile viitoare. Fie ca limba maternă să rămână de-a pururi pentru noi toți o sursă spirituală de viață și protecție identitară!

Spre deosebire de anii precedenți, când manifestările culturale se organizau cu o largă participare a publicului, în 2020, Ziua Limbii Ucrainene se sărbătorește online. În acest an, la inițiativa UUR, vor fi organizate, în regim virtual, evenimente cultural-educative în toate înstituțiile de învățământ, în care se predă limba ucraineană, se menționează în comunicatul Uniunii Ucrainenilor din România .

Ziua Limbii Ucrainene a fost instituită, la 4 iulie 2018, prin lege de către Camera Deputaților din România, la inițiativa legislativă a deputatului Nicolae Miroslav Petrețchi, fiind sărbătorită anual în toate localitățile în care populația de etnie ucraineană este majoritară.

Potrivit site-ului Ambasadei Ucrainei în România,   conform datelor recensământui din toamna anului 2011, în România lociesc 51,7 mii de etnici ucraineni. (Conform estimărilor alternative ale Uniunii Ucrainenilor din România, comunitatea ucraineană din ţară constituie mai mult de 200 de mii de persoane).

Marea majoritate a etnicilor ucraineni din România reprezintă populaţia autohtonă, care locuiesc dens în judeţele de frontieră cu Ucraina ce au intrat cândva în componenţa statului medieval timpuriu Rusia Kieveană şi Principatului Galiţia-Volyn.

În secolul 18-lea pe teritoriul Dobrogei (regiune din Delta Dunării) s-au mutat o parte din cazacii zaporojeni, care au fondat Secea Dunăreană. Urmaşii lor locuiesc şi astăzi în judeţul Tulcea. La începutul secolului 20, în urma migraţiei forţei de muncă din Maramureş şi Transcarpatia, o comunitate ucraineană densă s-a format şi în Banatul istoric, în vestul ţării.

La momentul actual, comunitatea ucraineană locuieşte dens regiunea de nord a României (Maramureş şi Satu Mare), care se învecinează cu Transcarpatia – peste 32 mii, Bucovina de Sud — regiunea de nord-est (judeţele Suceava şi Botoşani), care se învecinează cu regiunea Cernăuți – aproximativ 6,3 mii, în Banat — regiunea de vest (judeţele Timiş şi Caraş Severin) – aproximativ 8,5 mii, în Dobrogea — regiunea de sud-est (judeţele Tulcea şi Galaţi) — circa 1,5 mii. Restul etnicilor ucraineni locuiesc dispersat pe întreg teritoriul ţării.

Interesele religioase ale ucrainenilor din România sunt reprezentate de Vicariatul Ortodox Ucrainean al Bisericii Ortodoxe Române, cu sediul la Sighetu Marmaţiei (Vicariatul a fost refăcut în 1996, acesta cuprinde 25 de parohii, care unesc conform datelor bisericeşti, 52 mii de credincioşi), precum şi de Vicariatul General Ucrainean al Bisericii Greco-Catolice, cu centrul la Rădăuţi, judeţul Suceava (Vicariatul a fost făcut în 1996 şi cuprinde aproximativ 6 mii de credincioşi).

Asigurarea necesităților de informare ale etnicilor ucraineni din România se face pe calea realizării emisiunilor de radio în limba ucraineană difuzate de posturile de radio regionale din oraşele Iaşi (15 minute săptămânal), Sighetu Marmaţiei (50 de minute săptămânal) şi Timişoara (o oră pe săptămână). La televiziune emisiunile în limba ucraineană lipsesc. Pe postul naţional de televiziune TVR-2 este difuzată emisiunea “Împreună către Europa”, în cadrul căreia se pregătesc şi emisiuni despre viaţa comunităţii ucrainene. Uniunea Ucraineană din România editează cinci tipuri de reviste periodice de mică circulaţie: “Vilyne slovo”, “Ucrainskiy visnyk”, “Nash holos”, revista pentru copii “”Dzvinochok” (în limba ucraineană) şi “Curierul ucrainean” (în limba română), care apar o dată pe lună şi sunt distribuite către filialele judeţene UUR.

În România funcţionează o singura instituţie cu predare în limba ucraineană — Liceul ucrainean T.G.Shevchenko în Sighetu Marmaţiei. În unele şcoli româneşti din regiunile dens populate de ucraineni limba şi literatura ucraineană sunt predate ca subiecte. Învăţământul superior filologic în limba ucraineană, ucrainenii din România pot să-l obţină la universităţile din Bucureşti, Suceava şi Cluj, la care în cadrul facultăţilor de filologie acţionează secţiuni ucrainene. Gratuit, în conformitate cu dispoziţiile Protocolului sus menţionat, ucrainenii din România pot obține studii superioare în Ucraina.

Temeiul juridic al cooperării ucraineano-române privind asigurarea drepturilor persoanelor, aparţinând minorităţii ucrainene din România şi a persoanelor, aparţinând minorităţii române din Ucraina este reglementată de articolul 13 din Tratatul despre relaţiile de bunăvecinătate şi de cooperare între Ucraina şi România, care a fost semnat în anul 1997.

Există, de asemenea o Comisie Interguvernamentală mixtă ucraineano-română privind asigurarea drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, precum şi un Grup de lucru al Comitetului de cooperare pe problemele de cultură, educaţie, minorităţi naţionale şi informare a publicului, în componenţa Comisiei Prezidenţiale mixte ucraineano-române.

Libertatea Cuvântului – www.lyberti.com

Добавить комментарий