La 7 februarie 1945, în satul Mihoreni din Ţinutul Herţei s-a născut Gheorghe Calamanciuc, personalitate de creaţie, care s-a afirmat în Republica Moldova, acolo unde a obţinut studii superioare. În 1970 herţeanul Gheorghe Calamanciuc a absolvit Facultatea de Filologie a Institutului Pedagogic „A. Russo” din Bălţi. În perioada 1990-2017 se consacră Teatrului Naţional „Vasile Alecsandri” din Bălţi, îndeplinindu-şi funcţia de secretar literar, concomitent afirmându-se ca dramaturg. În mesajul de astăzi, adresat lui Gheorghe Calamanciuc cu prilejul zilei de naştere şi împlinirea a 76 de ani de viaţă, colegii săi de la Teatrul din Bălţi menţionează: „Peste zece scrieri dramatice i-au fost apreciate și premiate la concursurile naționale de dramaturgie, fiind montate în scena republicii și cea din România. „Voi fi poet, scriitor, dramaturg… voi fi celebru, și dacă nu celebru, voi fi notoriu”, zicea Oscar Wilde. Noi zicem că poetul, scriitorul, ziaristul,dramaturgul și ex-colegul nostru Gheorghe Calamanciuc nu va fi… ci este deja celebru și notoriu pe întreg spațiul românesc”.
Gheorghe Calamanciuc semnează mai multe volume de poezii. Pentru românii din regiunea Cernăuţi, care îi urmăresc creaţia, prezintă un interes deosebit versurile scrise sub puternica impresie a dorului de casă, de satul natal Mihoreni. Fără acest dor poetul s-ar simţi orfan, idee exprimată în una din poeziile sale de referinţă.
Gheorghe CALAMANCIUC
ORFAN
Stau la masa de sub nucul tatei.
Îl plantase să crească-n lumini.
Cândva demult, demult.
Pe când nimic nu-mi prevestea naşterea.
Unde murmura via lui înecată-n soare,
un nepot şi-a ridicat casă roşie,
acoperind, masivă, drumul şi o parte din amintirea
tânjind după copilăria-mi flămândă.
În locul ierbii cu diamante tremurătoare de cândva,
în curtea pleşuvă se alintă deopotrivă,
pietrişul şi tristeţea.
Praful drumului se aşterne pe învelişul amărui
al sufletului mei
şi din anii trăiţi departe de aerul Bucovinei, îndoliat,
au rămas doar aceste clipe-ncărcate
de-un Dumnezeu de tot trist…
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com