Ziua de 1 aprilie 1941 este scrisă cu negru în istoria românilor. În această zi, un grup mare de oameni din mai multe sate din valea Siretului, care după 28 iunie 1940 s-au pomenit în componența URSS, primind refuzul din partea autorităților sovietice de a se muta în România, au format o coloană pașnică, cu prapore, și s-au îndreptat spre noua frontieră sovieto-română pentru a trece în România. Acolo, în poiana Varnița, nu departe de localitatea Fântâna Albă și la vreo trei kilometri de frontieră, au fost întâmpinați cu focuri de mitraliere, trase de grănicerii sovietici. Numărul exact al jertfelor nu este cunoscut nici până astăzi, însă jertfele nevinovate ale masacrului de la Fântâna Albă rămân veșnic în amintirea poporului. Astăzi nu numai în regiunea Cernăuți, ci și în întreaga Românie clopotele bisericilor vor răsuna întru pomenirea sătenilor nord-bucovineni, care nu s-au împăcat cu regimul de teroare bolșevic și au dorit să rămână liberi. Cu gândul la libertate au și murit…
Despre masacrul de la Fântâna Albă a început să se vorbească cu glas tare în anii 90, odată cu trezirea conștiinței de neam. Printre primii care s-au preocupat de tema dată este Petru Grior, directorul Centrului de Cercetări Istorice și Culturale din Cernăuți, pe atunci director-adjunct al Arhivei Regionale de Stat din Cernăuți și președintele Societății regionale „Golgota”.
–La 30 martie 1991 a fost creată Societatea regională „Golgota”, iar la 1 aprilie, în pădurea de la Fântâna Albă a avut loc prima acțiune de comemorare a jertfelor acestei tragedii, a comunicat pentru „Libertatea Cuvântului”, Petru Grior. Era încă în perioada sovietică și acțiunea a fost organizată cu participarea reprezentanților Consiliului Regional Cernăuți și ai Comitetului raional de partid Hliboca. Atunci, la cererea noastră, de la Detașamentul de Grăniceri din Cernăuți ni s-a dat lista a 24 de persoane, care și-au pierdut viața la 1 aprilie 1941 în poiana Varnița. În decursul anilor următori am studiat materialele din Arhiva Regională de Stat. La adresarea Societății „Golgota” și a societății similare ucrainene de la Serviciul Securității din regiunea Cernăuți ni s-a comunicat că în arhiva acestui organ nu există documente despre masacrul de la Fântâna Albă. Rămâne să avem acces la arhiva Detașamentului de Grăniceri Cernăuți, unde e posibil să existe documentele pe care le căutăm, pentru a reda deplin această tragedie a comunității românești din ținutul bucovinean. Este tema de care se preocupă Centrul de Cercetări Istorice și Culturale din Cernăuți.
La 1 aprilie curent, la Complexul memorial de la Varnița nu va avea loc, pentru prima dată în decursul a 29 de ani, mitingul de doliu. Ne aflăm într-un regim strict de carantină, dar fiecare suflet de român își aduce aminte și rostește o rugăciune întru veșnica pomenire a jertfelor nevinovate ale masacrului de la Fântâna Albă. Or, nici un virus nu poate afecta memoria unui popor pașnic și cu fierbinte credință în Dumnezeu.
(V.K.) „Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com