PACE

8 05 Ф 2

Aceste zariști senine

Și cerul acesta blajin

Se vreau oglindite în mine

Și-n verbul cu foșnet latin.

 

Prin oase îmi curge o stea

Sau pacea din crânguri solară?

Floarea de mar, ca o nea,

Se cerne din ramuri-pridvoare.

 

Un lujer de dragoste plină

Se-nfoaie pe-o creangă de dor,

În sufletul meu e lumină

Din tihna înaltului zbor.

 

Și scriu cu sineală de humă

Pe-o panglică albă de râu,

Pe-a codrului verde dantelă,

Când spicele grâului sună.

 

În clopot de lan auriu

De-un erou tăinuit de istorie,

De-un Pintea, ce-n veac santinelă

Veghează la a noastră memorie.

Iurie MOIȘ

Biserica Albă, regiunea Transcarpatică

 

Добавить комментарий