La 15 aprilie 1452 s-a născut Leonardo da Vinci, pictor, sculptor, inginer și arhitect italian renascentist. Leonardo di ser Piero da Vinci (1452-1519) a fost cel mai de seamă reprezentant al Renaşterii italiene din perioada de apogeu a acesteia. Spirit universalist: pictor, sculptor, arhitect, muzician, inginer, inventator, anatomist, geolog, cartograf, botanist şi scriitor, Leonardo da Vinci este considerat adesea cel mai de seamă geniu din întreaga istorie a omenirii. Geniul său creator şi spiritul său inventiv şi-au pus amprenta asupra epocii, fiind considerat arhetipul omului renascentist, un spirit animat de o curiozitate nemaiîntâlnită până atunci, animat de o imaginaţie fără precedent în istorie. Este considerat unul din marii inovatori ai picturii şi unul din cei mai mari pictori din istorie. Deşi se fac speculaţii asupra metodelor sale empirice de studiu, viziunea lui Leonardo da Vinci asupra lumii este mai degrabă logică decât misterioasă. Leonardo da Vinci este cunoscut în special ca pictor. Portretul Lisei Gherardini, soţia lui Francesco del Giocondo, cunoscut sub numele de Mona Lisa (numele este de fapt Monna Lisa sau La Gioconda), aflat în colecţia Muzeului Luvru începând cu 1797, este poate cel mai cunoscut portret realizat vreodată. Fresca intitulată „Cina cea de taină” din refectoriul mânăstirii dominicane Santa Maria delle Grazie din Milano, este cea mai cunoscută imagine religioasă a tuturor timpurilor.
La 15 aprilie 1865 a decedat Abraham Lincoln, al 16-lea președinte al Statelor Unite În clasamentele președinților americani alcătuite de intelectuali din diverse domenii începând cu anii 1940, Lincoln este constant clasat în primii trei, adesea pe primul loc. Un studiu din 2004 a găsit că politologii și istoricii îl pun pe Lincoln de obicei pe primul loc, în vreme ce juriștii îl pun pe locul al doilea după Washington. Asasinarea președintelui Lincoln l-a transformat pe acesta într-un martir național și i-a adus o recunoaștere de proporții legendare. Lincoln era văzut de aboliționiști ca un luptător pentru libertatea umană. Republicanii i-au legat numele de partidul lor. Mulți, dar nu toți, din Sud, îl considerau pe Lincoln un om cu calități remarcabile. Reputația lui Lincoln a crescut încet la sfârșitul secolului al XIX-lea până în Epoca Progresistă (1900- 1920) când a devenit unul dintre cei mai venerați eroi ai istoriei americane.
În ziua de 15 aprilie a anului 1870 Mihai Eminescu a început colaborarea la revista ieşeană „Convorbiri literare” cu poemul „Venere şi Madonă”. „Venere şi Madonă” este o creaţie din perioada vieneză a autorului şi aparţine curentului romantic. Tema poeziei este dragostea, sentimentul de veneraţie pe care poetul îl aduce iubitei, văzută în mai multe ipostaze: femeia terestră (comună), femeia înger sau serafică şi femeia demon. Este o poezie de tinereţe a idealurilor adolescentine, când eul liric se contrazice la ideea elogiului feminităţii. Titlul poeziei este alcătuit analitic şi denumeşte încă de la început antiteza, figură de stil întâlnită la nivelul întregului text. În sens denotativ cele doua entităţi sunt: Venera, zeiţa iubirii la romani, corespondentul Afroditei este, după relatările lui Homer, fiica lui Zeus şi soţia lui Hefaistos, şi Madona, reprezentarea Maicii Domnului în artele plastice, femeie cu chip de înger. Încă de aici este sugerată antiteza între cele două tipuri de femei: Venera, tipul femeii adulterine, care e frumoasă, dar infidelă soţului său, iar Madona e considerată femeia ideală pentru că e castă, pură, sfântă.
La 15 aprilie 1940 s-a stins din viaţă Alexandru Plămădeală, sculptor şi pictor român. Alexandru Plămădeală (1888-1940) este considerat cel mai important sculptor basarabean din prima jumătate a secolului XX. Studiile și le-a făcut la Școala superioară de pictură, sculptură și arhitectură din Moscova, în atelierul sculptorului rus Volnuhin. În anii 1916-1918 a lucrat la monetăria din Petrograd. După 1918 se întoarce la Chişinău, unde, în anul 1929, este numit în funcția de director al Școlii de desen, transformată ulterior în Școală de arte plastice, pe care o conduce timp de 11 ani. Capodopera lui Alexandru Plămădeală o constituie „Monumentul lui Ştefan cel Mare” din Grădina Publică din Chişinău (1927). Tot lui îi aparține și bustul funerar al poetului Alexei Mateevici de la Cimitirul Central din Chişinău. În domeniul plasticii de forme mici Alexandru Plămădeală realizează o serie de portrete ale oamenilor de creație și a intelectualilor români și basarabeni: portretele cântăreței Lidia Lipcovschi, bustul lui Alexandru Donici, portretul lui Bogdan Petriceicu-Haşdeu, portretul poetului Ion Minulescu. În anul 1934 a pictat interiorul catedralei din Tighina.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com