La 21 martie 1685 s-a născut genialul compozitor german Johann Sebastian Bach, considerat în mod unanim unul dintre cei mai mari muzicieni ai lumii. Operele lui Johann Sebastian Bach (1685-1750) sunt apreciate pentru profunzimea intelectuală, stăpânirea mijloacelor tehnice și expresive și pentru frumusețea lor artistică.
În ziua de 21 martie a anului 1821 Tudor Vladimirescu, însoţit de pandurii săi, intră în Bucureşti. Pe Dealul Mitropoliei, arnăuţii lui Bimbaşa Sava deschid focul asupra pandurilor. Tudor Vladimirescu (1780-1821) a fost o figură emblematică pentru istoria Țării Românești la începutul secolului al XIX-lea, fiind conducătorul Revoluției de la 1821 și al pandurilor. Intrând în Bucureşti în fruntea „adunării poporului”, Tudor Vladimirescu este primit cu entuziasm de către masele populare din capitală. Preia de fapt conducerea țării, fiind numit de popor „Domnul Tudor”. Prezența lui Alexandru Ipsilanti la București în fruntea unei armate nedisciplinate, după ce acțiunea lui fusese dezavuată, ca și a românilor de altfel, de către Rusia, l-au pus într-o situație dificilă. Tudor îi cere conducătorului Eteriei să treacă Dunărea, așa cum promisese inițial, pentru ca Ţara Românească să nu fie transformată în teatru de război. Conducătorii eteriștilor au pus la cale un complot pentru a-l îndepărta. Ridicat prin trădare de la Goleşti la 21 mai, Tudor Vladimirescu a fost ucis de șefii eteriștilor la Târgovişte, în noaptea de 27 spre 28 mai, fiind învinuit probabil de colaborare cu otomanii împotriva eteriștilor.
La 21 martie 1942, la Cernăuţi, s-a stins din viaţă distinsa scriitoare ucraineană, Olga Kobyleanska, născută în 1863 în localitatea Gura Humorului din sudul Bucovinei. Opera de referinţă a Olgăi Kobyleanska – „Pământ” – se bazează pe fapte reale, care au avut loc în localitatea bucovineană Dimca, populată de români. În această localitate există Casa-muzeu „Olga Kobyleanska”. Povestirea „Pământ” a fost tradusă în limba română de Vasile Leviţchi. Olga Kobyleanska nu a fost încântată de instaurarea puterii sovietice în ţinutul bucovinean în 1940. Adresările, publicate în presa vremii din numele ei, au fost alcătuite de autorităţi, fără ştirea scriitoarei. Cernăuţiul a înveşnicit numele Olgăi Kobyleanska. Îi poartă numele Teatrul muzical-dramatic regional şi una dintre cele mai frumoase străzi din oraş. În prezent sunt editate operele complete ale scriitoarei în mai multe volume.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com