Polonia își ia adio de la gazul rusesc din 2022

e7ec8c82f04d3e0739f49bffd83d9747_crop_l_5_t_35_w_613_h_345_resize_w_1140_h_696

Polonia, ţară care depinde de grupul rus Gazprom pentru două treimi din necesarul său de gaze naturale, a făcut din diversificarea livrărilor un obiectiv strategic prin finalizarea unei conducte care să îi ofere accesul la gazul norvegian, după ce în 2016 a finalizat un terminal pentru importul de gaze naturale lichefiate, informează Bloomberg.

„Nu ne diversificăm livrările pentru a putea continua cu Rusia. Este o chestiune de securitate, iar Baltic Pipe nu face parte din negocierile cu Gazprom”, a declarat Piotr Naimski, secretar de stat responsabil cu infrastructura energetică.

La venirea sa la putere în anul 2015, Partidul Lege şi Justiţie (PiS) a anunţat că nu va reînnoi contractul de aprovizionare pe termen lung cu Gazprom care expiră în 2022. Pentru a putea face acest lucru, compania de distribuţie controlată de statul polonez PGNiG SA a fost nevoită să relanseze un proiect privind construirea unui gazoduct care să facă legătura cu Polonia, proiect menţionat prima dată în urmă cu 20 de ani. Proiectul Baltic Pipe ar urma să fie finalizat în luna octombrie 2022.

„Dacă am vrea să prelungim contractul cu Gazprom, ar trebui să demarăm negocierile în luna decembrie 2019, însă, la acel moment, vom fi siguri că Baltic Pipe va fi construit, astfel încât suntem într-o poziţie confortabilă. În acelaşi timp, Polonia este pregătită pentru a face faţă oricărui risc de aprovizionare în perioada de tranziţie”, a explicat Naimski, citat de Agerpres.

În prezent, PGNiG primeşte 10 miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an de la Gazprom, ceea ce acoperă 63% din necesarul de consum. Restul este asigurat din producţia internă (aproximativ 26%) şi importurile de LNG (11%).

Planurile autorităţilor poloneze vizează dublarea achiziţiilor de LNG din Qatar până la trei miliarde metri cubi în 2018 şi semnarea unui contract pe termen mediu pentru a putea importa gaze lichefiate din SUA. În aceste condiţii, capacitatea terminalului polonez de gaze lichefiate ar urma să se majoreze cu 50%, până la 7,3 miliarde de metri cubi pe an, după 2020. În paralel, compania poloneză PGNiG s-a angajat să asigure tranzitul a 8,78 miliarde metri cubi de gaze pe an via Baltic Pipe atunci când acest gazoduct va deveni operaţional.

De asemenea, Polonia extrage anual din surse interne peste patru miliarde de metri cubi de gaze naturale şi pentru a putea exporta surplusul ar putea fi nevoită ca, după 2022, să construiască conducte de interconectare cu ţările vecine, inclusiv Slovacia, Lituania, Cehia şi Ucraina.

„Interconectorul cu Slovacia este crucial, pentru că ne oferă acces, via Ungaria, la alte ţări. Vom putea furniza până la cinci miliarde de metri cubi către acea regiune, iar pentru unele state este vorba de o cantitate similară cu necesarul anual”, a adăugat Naimski.

Pe lângă decizia de a nu prelungi contractul cu Gazprom, autorităţile de la Varşovia se opun şi planurilor companiei ruseşti de a construi o nouă conductă prin Marea Baltică, denumită Nord Stream 2. Polonia susţine că acest proiect face ţări precum Ucraina mai vulnerabile dacă Rusia va decide să pună capăt livrărilor de gaze spre Occident via ţările de tranzit cum ar fi Ucraina sau Belarus.

Lasă un răspuns